Bursele europene au deschis pe minus după atacul american asupra Iranului
Luni dimineață, bursele europene au început ședința de tranzacționare în scădere, după atacul aerian efectuat de armata americană asupra Iranului.
Indicii bursieri importanți au înregistrat pierderi moderate, dar semnificative. CAC 40 din Franța a scăzut cu 0,65%, IBEX 35 din Spania a pierdut 0,6%, iar DAX-ul german s-a depreciat cu 0,55%.
Potrivit specialiștilor, reacția piețelor poate fi considerată relativ temperată, în raport cu gravitatea evenimentelor de la finalul săptămânii. Într-o analiză publicată de The Guardian, se subliniază că investitorii încearcă să evalueze posibilele consecințe ale acțiunilor militare.
Mohit Kumar, analist în cadrul băncii de investiții Jefferies, a precizat că piețele financiare așteaptă un răspuns oficial din partea autorităților iraniene. Potrivit acestuia, investitorii consideră probabil un răspuns de natură simbolică din partea Iranului.
„Deschiderea actuală sugerează că toată lumea se așteaptă la o reacție simbolică din partea Iranului, care să le permită să pretindă că s-au răzbunat, dar fără să escaladeze lucrurile”, spune analistul.
Unul dintre principalele scenarii analizate în aceste zile este posibilitatea închiderii strâmtorii Ormuz, o zonă strategică pentru transportul de petrol la nivel global. În acest context, Kumar consideră improbabil un astfel de gest, având în vedere controlul aerian exercitat de Statele Unite și Israel în regiune.
Incertitudine pe termen scurt
Pe termen scurt, analiștii Jefferies estimează că urmează câteva săptămâni de incertitudine geopolitică. Banca de investiții recomandă investitorilor să fie prudenți și să ia în calcul reducerea riscurilor din portofolii, în contextul reacției limitate de pe burse.
„Nu suntem experți în geopolitică, dar chiar dacă capacitățile de represalii ale Iranului sunt reduse, pot folosi drone și arme mai mici pentru a menține tensiunea ridicată”, avertizează Kumar.
În cazul în care Iranul va ataca interese americane în Golf, tensiunile ar putea escalada rapid.
Situația tensionată din Orientul Mijlociu ar putea avea efecte majore asupra piețelor globale, inclusiv asupra fluxurilor comerciale și a prețurilor la energie.
FMI avertizează asupra riscurilor globale
Fondul Monetar Internațional a transmis un avertisment legat de posibilele consecințe economice ale conflictului. Șefa FMI, Kristalina Georgieva, a explicat că organizația monitorizează evoluția prețurilor la energie, mai ales în contextul sensibil al pieței petrolului.
Georgieva a precizat că o creștere semnificativă a prețului petrolului ar putea influența negativ perspectivele economice la nivel mondial.
„Pot exista efecte secundare și terțiare. Să presupunem că turbulențele afectează perspectivele de creștere ale marilor economii – atunci vom vedea o reacție în lanț, cu revizuiri negative ale perspectivelor de creștere globală”, a spus Georgieva.
Pericolul blocării strâmtorii Ormuz
Unul dintre cele mai mari riscuri rămâne blocarea navigației prin strâmtoarea Ormuz. Parlamentul iranian a votat deja pentru închiderea acestei rute strategice, drept represalii la atacurile americane. Zona este vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol, conectând Golful Persic de Golful Oman și Marea Arabiei.
Blocarea tranzitului prin Ormuz ar putea duce la o criză energetică internațională, cu scumpiri semnificative ale petrolului și efecte în lanț asupra inflației și creșterii economice globale.
În urma atacurilor aeriene, prețul petrolului a urcat brusc cu peste 5% duminică seara, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni. Ulterior, cotația a revenit ușor, stabilizându-se luni dimineață la 77,94 dolari pe baril, cu un avans de 1,2%.
Estimările realizate de Goldman Sachs indică posibilitatea ca prețul petrolului să ajungă la 110 dolari pe baril, în scenariul în care fluxurile de petrol prin Ormuz ar fi reduse la jumătate timp de o lună.
Reacții dure din partea SUA
Statele Unite consideră că o eventuală închidere a strâmtorii Ormuz ar fi o acțiune extrem de riscantă pentru Iran. Marco Rubio, secretarul de stat american, a calificat această eventualitate drept „suicid economic” pentru Teheran.
Oficialul american a îndemnat guvernul chinez să exercite presiuni asupra autorităților iraniene, având în vedere dependența Chinei de petrolul tranzitat prin Ormuz.
„Încurajez guvernul chinez de la Beijing să îi contacteze în această privință, pentru că depind puternic de strâmtoarea Hormuz pentru petrol”, a declarat Rubio pentru Fox News.
Economistul-șef al Berenberg Bank, Holger Schmieding, a subliniat că strâmtoarea Ormuz este „principalul risc economic de urmărit” în această perioadă. Totuși, acesta apreciază că Teheranul nu are interesul să blocheze complet fluxurile comerciale de energie.
Tensiuni și riscuri regionale
Pe lângă riscul blocării strâmtorii Ormuz, analiștii de la RBC Capital Markets atrag atenția asupra unor posibile atacuri energetice în regiune.
Aceștia susțin că milițiile susținute de Iran ar putea organiza atacuri asupra infrastructurii energetice, în special în apropierea orașului Basra, Irak. Cu toate acestea, analiștii estimează că vor trece zile sau chiar săptămâni până când strategia Iranului va deveni clară.
„În primul rând, ne-am feri de ideea pripită că ‘ce a fost mai rău a trecut’ în acest moment”, au spus ei. „
Președintele Donald Trump poate că a executat cu succes o mișcare de tip ‘escaladează pentru a detensiona’, dar o extindere mai amplă nu poate fi exclusă. Este posibil să ne aflăm în matricea ‘necunoscutelor cunoscute’ a lui Rumsfeld în acest conflict militar de nouă zile din Orientul Mijlociu.”
Bursele globale, afectate de incertitudine
Tensiunile din Orientul Mijlociu au generat instabilitate și pe piețele bursiere internaționale. La Londra, indicele FTSE 100 a scăzut cu 0,2%, în timp ce companiile energetice, precum BP și Shell, au înregistrat evoluții pozitive.
În Asia, bursele au avut rezultate mixte. Indicele Nikkei 225 al Japoniei a pierdut 0,1%, iar S&P/ASX 200 al Australiei a scăzut cu 0,4%. În schimb, piețele din China și Hong Kong au avut evoluții pozitive: CSI 300 a crescut cu 0,3%, iar Hang Seng a urcat cu 0,5%.
Aurul, considerat de investitori un refugiu sigur în perioade tensionate, a înregistrat o scădere de 0,4%, ajungând la 3.354,03 dolari uncia. Metalul prețios a avut un parcurs oscilant în ultimele luni, în contextul instabilității geopolitice globale.
