„Dacă acest impozit va fi introdus în 2018, trebuie să avem în vedere că obligaţia declarării de către persoanele fizice a cuantumului de plată către stat va fi făcută abia în anul 2019 până în 25 mai, deci aproape un an şi jumătate nu vor exista încasări privind impozitul pe salarii la bugetul de stat. Dacă ne raportăm la sumele încasate în acest moment la impozitele din salarii, acestea se ridică la 27,7 miliarde de lei anul trecut, adică 12,4% din totalul încasărilor la buget”, a declarat Jianu. 

Potrivit acestuia, proiecţiile Guvernului arată că în acest an se va ajunge la 30 de miliarde de lei, sumă care, anul viitor, nu va fi încasată la buget. 

„Trebuie să adăugăm încă 4 miliarde de lei, reprezentând costurile cu acei consultanţi fiscali. S-a declarat că vor fi 35.000 de consultanţi fiscali plătiţi cu 10.000 de lei fiecare, deci avem un cost de aproape 4,2 miliarde de lei anual, care vor fi efectiv un cost pentru stat”, a subliniat fostul ministru. 

În plus, estimările sale arată că va exista un minus de aproape 10 miliarde de lei provenit din scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venit. 

„Ceea ce noi solicităm este să se menţioneze foarte clar impactul. În programul de guvernare se spune că impactul bugetar este minim, pentru că se va crea un număr de locuri de muncă în urma scăderii impozitului. Noi cerem să ni se spună foarte clar de unde este această sursă în venit pentru anul următor, pentru că aproape 30 de miliarde de lei vor lipsi, adică mai mult de 12% din veniturile anuale prognozate ale Guvernului vor lipsi în anul 2018”, a arătat Jianu. 

Potrivit sursei citate, la toate acestea se va adăuga un număr important de executări silite, pentru că, fără o informare adecvată, românii nu vor şti cum să plătească. 

„Vă dau un exemplu din SUA: numai acel ghid de informare privind plata impozitului individual are 102 pagini. În acest moment, noi nu avem un astfel de ghid pentru ce înseamnă acest tip de impozit. Noi preconizăm că va fi un număr foarte mare de executări silite. În SUA s-a ajuns de la un formular de patru pagini la început la unul de 16-20 de pagini în prezent. Am stat de vorbă cu antreprenori din SUA şi din Franţa şi toată lumea se plânge de birocraţie”, a susţinut reprezentantul CNIPMMR. 

În opinia sa, trecerea la acest tip de impozitare necesită o pregătire de cinci ani, timp în care trebuie să existe o perioadă de tranzit pentru ANAF, pentru îndrumarea persoanelor fizice, pentru asigurarea numărului de consultanţi fiscali şi pentru pregătirea acestora. El a subliniat că 1 ianuarie 2018 nu este nicidecum un termen fezabil. 

„Nu există o cultură şi o tradiţie a românului ca timp de un an să strângă bonurile, să completeze un formular foarte important, să pună bani de-o parte, să îşi facă toate calculele privind deducerile şi să plătească. În plus, acei consultanţi fiscali vor fi angajaţii statului, nu ca în SUA unde sunt angajaţi de tine şi te ajută. Noi vorbim de fapt de nişte portărei, angajaţi ai statului, care vor strânge impozitele”, a completat Jianu. 

Potrivit acestuia, cota unică este cel mai bun model, iar ANAF nu trebuie să facă altceva decât să-şi eficientizeze colectarea. 

Jianu a amintit că proiectul Guvernului nu a respectat nici principiile de consultanţă. 

„Reprezentanţii Guvernului au declarat că impozitul pe gospodării a fost trimis spre consultare către Coaliţia pentru Dezvoltarea României. Noi facem parte din această coaliţie şi la noi nu a ajuns nimic legat de acest impozit pentru un punct de vedere. În al doilea rând, în Consiliul Economic şi Social nu a avut loc niciun fel de discuţie pe această temă”, a precizat Jianu. 

De asemenea, el a atras atenţia că există obligaţia realizării unei analize de impact şi a unui test privind impactul asupra IMM-urilor, ceea nu a fost realizat până acum. 

AGERPRES