Agentiei de Administrare Fiscala (ANAF).Masura a fost anuntata anul trecut in octombrie si urma sa fie aplicata, la o prima evaluare a ANAF, cu incepere de la l ianuarie 2005. In noiembrie, Agentia se razgandeste: noua data de aplicare anuntata este 1 aprilie 2005. Apoi, timp de cateva luni, tacere. Urmeaza un ordin al ministrului finantelor publicat in martie, care face lumina: termenul de 1 aprilie va fi respectat, dar… partial. De la aceasta data vor trece in custodia Directiei marii contribuabili din judetul Ilfov, restul societatilor din provincie urmand sa intre in administrarea acesteia de la 1 iulie, respectiv 1 octombrie 2005. Firmelor din Ilfov li se alatura, de la 1 aprilie, si 187 de societati din Capitala nou-intrate in categoria „greilor“, dupa ce in 2003 au avut o cifra de afaceri de peste 500 de miliarde, si cele 647 de societati din Bucuresti ce se aflau deja in grija Directiei. Cu alte cuvinte, in acest moment, Directia Mari Contribuabili are de gestionat situatiile financiare a 834 de agenti economici. Pana la finele acestui an, li se vor adauga inca 866 de agenti economici. Oamenii de afaceri insa nu accepta prea usor aceasta masura, invocand problemele pe care le ridica „centralizarea“. Firmele bucurestene, cu mai multa experienta, spun ca trecerea lor de la Directiile de sector la Directia Mari Contribuabili nu le-a usurat relatia cu statul. Dimpotriva. Intrucat Directia Mari Contribuabili nu are oameni suficienti sau nu poate sa administreze mai bine situatiile de criza, firmele isi recupereaza foarte greu banii din rambursarile de TVA sau din accize, avand probleme cu banii lichizi. „Eu am blocate la buget cateva miliarde bune, pentru ca Fiscul nu are timp sa vina pentru controlul anterior. In timp ce banii mei zac la buget, eu fac credite ca sa-mi finantez afacerea si platesc dobanzi foarte mari“, spune reprezentanta unei firme care exporta peste 80% din productie. Ca sa obtina un certificat fiscal, oamenii de afaceri se plang ca trebuie sa mearga cu toate actele la Fisc pentru a dovedi ca si-au achitat darile. In mod normal, inspectorii ar trebui sa acceseze datele societatii din calculator si sa dea pe loc verdictul: s-a facut sau nu plata. Dar pentru ca nu au calculatoare performante sau un soft care sa le permita sa obtina mai multe rezultate din datele introduse, omenii Fiscului trebuie sa mai parcurga o data toate actele cu care s-a infatisat doritorul de certificat fiscal, pentru a putea trage o concluzie. In felul acesta, se pierde timp pretios, celeritatea devenind o notiune superflua. O alta problema ridicata de societati este aceea a Sistemului Electronic National (SEN), de care si reprezentantii Finantelor sunt nemultumiti. Potrivit legii, firmele pot sa isi depuna declaratiile fiscale prin intermediul SEN, documentele ajungand la destinatar in timp real. In realitate, lucrurile nu se intampla asa, de multe ori declaratiile pierzandu-se pe drum. „In momentul de fata, prin intermediul Sistemului Formular Unic, aproximativ 450 de mari contribuabili au posibilitatea de a realiza transmiterea declaratiilor intr-o maniera complet tranzactionala. Testele de performanta realizate pe motorul de tranzactionare au condus la urmatoarele rezultate: 2.000 de declaratii cu dimensiuni variabile, transmise in 10 minute“, ne informeaza Inspectoratul General pentru Comunicatii, administratorul SEN. „Noi facem declaratiile prin SEN, dar, pentru mai multa siguranta, ne deplasam la Fisc, ca sa ne asiguram ca hartiile ajung unde trebuie si ca nu vom mai fi obligati sa platim penalitati de intarziere“, arata contabilii marilor contribuabili. Nici marii contribuabili din tara nu sunt fericiti de ideea Finantelor. „Sub pretextul ca vor sa ne ajute pe noi, se ajuta de fapt pe ei. In plus, Bucurestiul nu are cum sa cunoasca mai bine situatia din tara“, spune Gabriel Muraru, patronul unei firme din Neamt. Analistii si consultantii sunt, la randul lor, divizati. Concluzia lor: ideea este buna, este europeana, dar depinde cum va fi aplicata. Printre problemele ridicate de ei se numara si aceea ca administrarea sediilor secundare se va face in teritoriu, ca si pana acum, ceea ce ar putea, de fapt, genera multe dificultati in reunirea informatiilor. Oricum, pe oamenii de afaceri ii asteapta vremuri interesante.

Fiscul va fi restructurat

• Circa 50 de circumscriptii si administratii fiscale fara trezorerii vor fi desfiintate, iar personalul aferent va fi redistribuit, partial. Este vorba despre 530 de oameni.
• Contribuabilii mijlocii vor fi administrati de directiile fiscale judetene. In acest scop, vor fi create departamente specializate la nivelul fiecarui judet.
• Contribuabilii mici vor fi dati pe mana administratiilor financiare.
• Pentru a putea gestiona situatiile financiare ale tuturor marilor contribuabili din tara, Directia Mari Contribuabili isi va dubla numarul de salariati, de la 200 la 400 de persoane. Este posibil sa se modifice si structura de organizare si de management.