Pentru companii, instituţii publice şi ONG-uri, integrarea în UE nu va deschide doar poarta finanţărilor comunitare, ci şi pe cea a fondurilor asigurate de ţări nemembre, care vor să participe la piaţa unică.
Investiţii pentru folosirea energiilor nepoluante, ferme ecologice, clinici şi spitale modernizate, programe de sănătate, restaurări de monumente istorice, lucrări de cercetare, burse de studiu sau achiziţii de echipamente care să îmbunătăţească activitatea administraţiilor locale sau centrale. Sunt doar câteva exemple de proiecte pe care firmele, ONG-urile şi instituţiile publice române şi bulgare le vor putea finanţa cu ajutorul a două mecanisme susţinute de Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.
Din totalul de 140 milioane de euro asigurate de Programul de Cooperare Bilaterală cu Norvegia şi de Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European, România ar urma să primească partea leului: 98,5 milioane de euro. Negocierile, încheiate la Bruxelles pe 29 martie 2007, au inclus şi clauze privind facilitarea accesului muncitorilor în cele trei ţări amintite. Potrivit ambasadorului Norvegiei la Bucureşti, Leif A. Ulland, vor fi menţinute doar restricţii similare celor aplicate statelor care au aderat în 2004.
Norvegia, care va asigura cea mai mare parte a finanţării din ambele mecanisme (97%, respectiv 135,8 milioane de euro), va primi „la schimb“ din partea României şi Bulgariei accesul liber al produselor din peşte pe cele două pieţe. „Norvegia şi statele Spaţiului Economic European (SEE) vor obţine un acces mai bun pe una dintre cele mai dinamice pieţe din Europa. Accesul exporturilor norvegiene şi islandeze de peşte şi produse din peşte este în mod special important“, spune ambasadorul Leif A. Ulland. Un interes similar îşi susţine şi Islanda, chiar dacă aportul său va fi mult mai mic: 2,44 milioane de euro.
Diferenţa dintre cele două mecanisme constă în faptul că Programul de Cooperare Bilaterală (48 milioane de euro pentru România) se adresează doar partenerilor români şi norvegieni, în vreme ce Mecanismul Financiar al SEE (50,5 milioane de euro) permite românilor să lucreze şi cu alţi parteneri. Pe de altă parte, primul program va fi gestionat de Norvegia, în timp ce al doilea va fi administrat de Ministerul Economiei şi Finanţelor din România. Prioritate la finanţare vor avea proiectele destinate utilizării energiei alternative (geotermale şi hidro) şi cercetării din acest domeniu, promovării agriculturii tradiţionale, organice, restaurării şi includerii în patrimoniul european a unor situri istorice şi muzee. În plus, banii vor putea fi direcţionaţi şi către măsuri preventive în domeniul sănătăţii, lupta împotriva SIDA, corelarea educaţiei superioare cu piaţa muncii, formarea profesională permanentă, integrarea socială a tinerilor dezavantajaţi sau a copiilor cu nevoi speciale, dezvoltarea transportului public şi cercetarea academică.
Paşii pe care vor trebui să îi urmeze solicitanţii de finanţări vor fi stabiliţi, potrivit ambasadorului Norvegiei, în cel mai scurt timp, discuţiile cu partea română fiind deja programate.
Experienţa statelor aderate în 2004 ar putea uşura eforturile românilor şi bulgarilor. Pentru vecinii din regiune, toate formularele de aplicare au fost disponibile pe internet. Cu o populaţie la jumătate faţă de cea din România, Ungaria a reuşit să atragă, din ianuarie 2006 până în prezent, peste 102 milioane de euro, sumă mai mare decât cea alocată ţării noastre. Maghiarii au obţinut bani pentru proiecte de mediu, educaţie şi cooperare transfrontalieră. Cehii au profitat de programe pentru a renova opt castele şi catedrale, şi-au modernizat aeroportul din Karlovy Vary, au investit în centre medicale şi programe antipoluare, au reparat şcoli şi au instalat reţele intranet în administraţiile locale. Recordmanul finanţărilor este însă Polonia, care şi-a modernizat sistemul cadastral şi pe cel al Cărţii funciare, a renovat muzee, spitale, şcoli şi utilităţi publice şi a dotat cu echipamente noi poliţia din mai multe regiuni şi serviciile vamale.
Cum îşi împart banii ultimii intraţi în UE
ROMÂNIA Suma totală obţinută pentru cele două programe se ridică la 98,5 milioane de euro. Norvegia va furniza cea mai mare parte a finanţării: 48 de milioane de euro prin Programul Bilateral şi majoritatea fondurilor din cele 50,5 milioane de euro incluse în Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European.
BULGARIA Ţara vecină va primi, prin aceleaşi mecanisme, 41,5 milioane de euro. 20 milioane de euro vor veni prin Programul Bilateral cu Norvegia, ţară care va asigura şi cea mai mare parte a finanţării de 21,5 milioane de euro în cadrul Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European.
