Datele sunt prezentate în comunicarea Comisiei Europene „Viitorul alimentaţiei şi agriculturii”, adoptată de CE în data de 29 noiembrie, document strategic privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) în perioada post-2020. 

„Reînnoirea generaţiilor ar trebui să devină o prioritate a unui nou cadru de politici, dar trebuie recunoscut faptul că statele membre sunt în cea mai bună poziţie pentru a stimula reînnoirea generaţiilor recurgând la competenţele pe care le deţin în ceea ce priveşte reglementările privind terenurile, fiscalitatea, dreptul succesoral sau amenajarea teritoriului. În acest context, Comisia Europeană a publicat recent orientări despre modul de protejare a terenurilor agricole. Având în vedere acest lucru, este necesar să se sporească coerenţa dintre măsurile UE şi cele naţionale”, se precizează în Comunicarea CE. 

Potrivit documentului, PAC ar trebui să ofere statelor membre flexibilitatea de a-şi elabora scheme adaptate care să reflecte nevoile specifice ale tinerilor lor fermieri. „Planurile strategice privind PAC ar putea include sprijin pentru dezvoltarea de competenţe, cunoştinţe, inovare, dezvoltarea de afaceri şi sprijin pentru investiţii”, menţionează Comunicarea CE. 

Reprezentanţii forului comunitar consideră că organizaţiile de producători pot juca un rol important în acest context, iar pentru a creşte oportunităţile de învăţare în străinătate pentru tinerii care trăiesc în zone rurale, ar trebui consolidate posibilităţile de schimburi Erasmus pentru tinerii fermieri. 

„Demararea unei activităţi agricole implică un risc ridicat, cerinţe mari de capital şi un venit nesigur. PAC ar trebui să contribuie la reducerea acestui risc în primii ani după începerea unei activităţi agricole, punând la dispoziţie un sistem aplicabil peste tot în UE de sprijin pentru instalare, prin care să se acorde ajutorul necesar într-un mod mai simplu şi mai bine orientat. Acest lucru poate fi realizat printr-o plată complementară simplificată pentru nou-veniţi (adaptată pentru fiecare stat membru în funcţie de nevoile sale specifice) şi/sau prin consolidarea ori extinderea plăţilor forfetare actuale”, relevă comunicarea comisiei. 

De asemenea, accesul la instrumente financiare destinate să sprijine investiţiile în ferme şi fondul de rulment ar trebui adaptat mai bine la nevoile de investiţii şi profilurile de risc mai ridicat ale nou-veniţilor. 

Comunicarea CE arată că sprijinul acordat noii generaţii de fermieri ar putea fi combinat cu stimulente adecvate pentru plecarea generaţiei mai vârstnice şi intensificarea mobilităţii terenurilor. 

Nu în ultimul rând, este tot mai multă nevoie de sprijinirea unor măsuri care să stimuleze transferul de cunoştinţe între generaţii, prin parteneriate şi alte modele noi de afaceri, dar şi să permită planificarea transferului între generaţii, respectiv servicii de consiliere, mentorat şi pregătirea „planurilor de transfer al fermelor între generaţii”. 

În România, pentru stimularea comasării terenurilor şi atragerea tinerilor fermieri se acordă o rentă viageră agricolă, care reprezintă o sumă de bani plătită celui care înstrăinează sau arendează terenurile agricole extravilane aflate în proprietatea sa, ori încheie acord cu investitorul. De asemenea, este funcţională şi atractivă măsura de instalare la sat a tinerilor fermieri, circa 5.400 de tineri primind deja finanţare prin PNDR 2020. 

Potrivit datelor publicate recent de Eurostat, peste un sfert (25,8%) din populaţia României era ocupată în agricultură în 2015, ceea ce plasează ţara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană, unde media populaţiei ocupată în agricultură era de numai 4,4%. În 2015, aproximativ 10 milioane de persoane lucrau în agricultură în Uniunea Europeană. Aproape trei sferturi (72,8%) din forţa de muncă ocupată în agricultură din UE era concentrată în şapte ţări: România, Polonia, Italia, Franţa, Spania, Bulgaria şi Germania. 

Datele din comunicarea CE arată că în ce privește fermierii, populaţia la nivelul statelor membre este dominată de fermierii vârstnici, 65 de ani sau mai mult, respectiv 31%, de cei cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani – 25% şi de fermierii cu vârsta între 45 şi 54 de ani, respectiv 23% din total. Tinerii cu vârsta între 35 şi 44 de ani deţin o pondere de 15% din totalul populaţiei ocupate în agricultură, iar cei sub 35 de ani, numai 6%.

AGERPRES

Te-ar putea interesa și: