Potrivit rapoartelor, peste 120.000 de hectare de teren agricol au fost afectate. Specialiștii spun că valoarea totală estimată a pagubelor este de 153 de milioane de euro. Trebuie luate în calcul pierderile de producție, distrugerea culturilor, cheltuieli cu replantări și nerespectarea contractelor de livrare. Riscurile și problemele nu au trecut. Potrivit ultimelor date, Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizări de instabilitate atmosferică severă și căderi de grindină, pentru următoarea perioadă. Astfel, sistemul național antigrindină devine o necesitate.
Scrisori, încercări, argumente- și niciun răspuns
Asociațiile și reprezentanții din agricultură doresc ca aceste probleme cu care țara se confruntă să se facă auzite la nivelul oficialilor. În acest sens, au fost realizate scrisori către reprezentanții de la putere, prin care se cere repornirea activității Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor. Un exemplu este inițiativa luată de Clubul Fermierilor Români, care de luni de zile adresează scrisori prim-ministrului și președintelui României, în scopul de a evidenția riscurile și de pune sistemul în funcțiune. Din luna martie și până în prezent, nu s-a primit un răspuns clar din partea ministerului și Guvernului. În plus, proiectul fiind sistat, nu există o finanțare bugetată pentru sistemele antigrindină în 2025.
„Am transmis mai multe scrisori de poziție privind acest subiect sensibil către autoritățile publice din domeniul agriculturii. În cadrul unei întâlniri tematice organizate de către Comisia pentru Agricultură din Senatul României s-a constatat faptul că decizia de a redeschide punctele de lansare doar în zonele în care fermierii solicită acest lucru ar fi cea mai înțeleaptă cale de urmat. Viziunea la nivelul ministerului nu o cunoaștem și nu am primit un răspuns în acest sens, la fel și în cazul Guvernului României”, a precizat Bogdan Chiripuci, manager politici și programe pentru agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români.
Decizie luată de minister
Decizia de suspendare a sistemului antigrindină a fost luată în anul precedent, ca urmare a presiunilor generate de protestele unor fermieri. Anumiți reprezentanți din sistemul agricol au precizat că aceste sisteme antigrindină nu funcționează așa cum ar trebui, generează secetă și poluare.
„Este o decizie luată de Ministerul Agriculturii în privința sistării momentan al acestui sistem. S-a solicitat de către fermierii din mai multe județe întreruperea sistemului cel puțin în zonele deservite în care aceștia activează, motivul invocat fiind teama că această tehnologie ar alunga norii. Astfel, ministerul a decis să sisteze activitatea celor aproximativ 110 puncte de lansare, neexistând un buget alocat acestui proiect pentru anul 2025”, a precizat reprezentantul Clubului Fermierilor.
Risc crescut de grindină
Totuși, pagubele generate de oprirea sistemului, în contextul noilor avertizări meteorologice, pot duce la probleme grave. Potrivit datelor generate de cel mai recent model de prognoză a vremii, GFS, ziua de 23 mai 2025, va aduce, începând cu ora 18:00, un episod de instabilitate atmosferică accentuată. Este vorba de ploi torențiale și risc crescut de grindină. Printre zonele care vor fi afectate se numără Banat, Crișana și vestul Transilvaniei, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova.
„În ceea ce privește o prognoză a impactului acestei decizii pentru anul curent, nu o putem preciza. Discutăm despre pagube care pot fi produse în zone rezidențiale, industriale, montane, dar și agricole. Acum două săptămâni, în județele Mehedinți și Dolj, acoperișurile caselor au fost sparte, iar mașinile avariate. Părerea noastră la nivelul Clubului este că ar trebui redeschis sistemul. Cel puțin în zonele în care fermierii solicită acest lucru. În anumite localități, fermierii sunt de părere că nu ar trebui să funcționeze sistemul. În alte zone, sunt fermieri care le mulțumesc autorităților pentru existența acestui sistem și apreciază activitatea sa din anii anteriori, pentru că îi ajută în protejarea pagubelor, cu precădere la acele culturi care pot aduce plus valoare la nivelul lanțului valoric, produse finite rezultate din sectoare precum viticultura, pomicultura sau legumicultura”, a precizat Bogdan Chiripuci.
Pierderea contractelor
Fermierii investesc în producție, tehnologii și oameni pentru ca recoltele să fie cât mai bogate. Mulți dintre aceștia au contracte cu diferite afaceri din HoReCa și retail. Distrugerea de către grindină a producției nu poate duce decât la generarea unui cost mai mare pentru fermieri, care sunt supuși și la plata de penalizări.
„Acești fermieri, dacă au asigurare specifică riscului de grindină, pot fi despăgubiți. Marea problemă apare atunci când acești antreprenori nu-și pot respecta contractele comerciale cu diferite lanțuri de retail sau restaurante.
După o perioadă de timp, de intense negocieri, știți cât de greu este să ajungi să colaborezi cu diferite hypermarketuri, se află în situația în care vor trebui să livreze, iar neavând materia primă necesară vor fi nevoiți să plătească despăgubiri, pentru că nu vor putea respecta angajamentul la nivelul cantității și calității consemnate în contractul comercial”, a explicat acesta.
Protecție pentru 2,4 milioane de hectare
Clubul Fermierilor încearcă să convingă autoritățile. Să aducă în vedere faptul că decizia de sistare a Sistemului Național Antigrindină nu este una favorabilă pentru toți fermierii. Acesta ar trebui repus în funcțiune, eventual doar în zonele în care oamenii cer acest lucru și vor ajutorul statului. Sistemul Național Antigrindină are capacitatea de a proteja 2,4 milioane de hectare, având un cost aproximativ de 11–19 de euro per hectar. De asemenea, Clubul Fermierilor mai solicită și extinderea și intensificarea acoperiri antigrindină în zonele de risc.
În plus, se dorește și compensarea fermierilor afectați de situații extreme, prin intermediul unui mecanism de urgență. Astfel, în lipsa unei intervenții rapide și a unei implicări din partea statului, pierderile din agricultură riscă să fie amplificate.
„Transmitem același mesaj de a gândi colectiv în beneficiul tuturor categoriilor de fermieri. Trebuie să putem ajuta și deservi acei antreprenori din sectorul agricol care consideră că sistemul antigrindină este necesar, dar să fim atenți și la nevoia celor care consideră că nu le este necesar. Trebuie să avem o pace între fermieri. Am ajuns într-o situație în care antreprenorii sunt împărțiți în două tabere”, a spus Bogdan Chiripuci.
