Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Fața mai puțin cunoscută a miracolului chinezesc

Autor: | | 56 Comentarii | 22503 Vizualizari

Boomul economic cu care China a atras admi­rația sinceră a milioane de oameni din întreaga lume are cauze și efecte despre care liderii guvernului de la Beijing și-ar dori să nu se vorbească.

În 1988, China avea 100 de kilometri de autostradă. În 2000, ajunsese la 16.300 de kilometri, iar în 2009 a depăşit neverosimilul nivel de 65.000 de kilometri. În aceeaşi perioadă, chinezii au construit 30.000 de kilometri de cale ferată şi nu mai puţin de 220.000 de kilometri de şosele. La care se adaugă milioane de clădiri (fie ele birouri, şcoli, spitale, blocuri de locuinţe, magazine, case, fabrici, fie ferme).

Mulţi se lasă vrăjiţi de zgârie-norii strălucitori, de nodurile rutiere supra-etajate ori de gările din oţel şi sticlă unde opresc trenuri coborâte parcă direct dintr-un film SF şi cad la picioarele celei care, cred ei, este noua putere mondială. O privire un pic mai atentă le-ar revela şi o altă faţetă, mai puţin plăcută, a colosului asiatic.

În ultimii ani, tot mai multe voci au pus sub semnul întrebării utilitatea şi calitatea investiţiilor în infrastructură şi sectorul imobiliar. Unele critici ţintesc chestiuni relativ minore, cum ar fi lipsa unor scări rulante ori lifturi în staţia trenului expres care leagă centrul Beijingului de aeroport, în ciuda faptului că mai toţi călătorii care o folosesc au bagaje grele. Altele sunt ceva mai îngrijorătoare – mii de kilometri de şosele care duc spre nicăieri sau oraşe „la cheie“ în care nu stă nimeni, ridicate aparent doar pentru a da de muncă zecilor de milioane de constructori chinezi. Barajul celor Trei Defilee, care a costat, potrivit unor surse, 75 de miliarde de dolari, a dus la strămutarea forţată a peste un milion de oameni şi a distrus peste 1.300 de vestigii arheologice, a fost una dintre investiţiile guvernamentale care au atras cele mai numeroase nemulţumiri.

Proiectele publice nerentabile au fost finanţate, în majoritatea cazurilor, cu bani împrumutaţi de la centru. Este vorba de 1.000 de miliarde de euro, potrivit cifrelor oficiale, ori de 2.500 de miliarde de euro, conform unor estimări independente. Acum, scrie presa vestică, Beijingul se străduieşte să găsească artificii contabile prin care să camufleze creditele neperformante acordate autorităţilor locale.

Dezastrul loveşte cu 300 km/h

Operaţiunile financiare interne sunt sub controlul statului şi sunt ţinute departe de curiozitatea publicului. Nu la fel se întâmplă cu alte aspecte discutabile ale boomului chinezesc. În iunie 2009, un bloc cu 13 etaje, nou construit, s-a prăbuşit la Shanghai, omorând un muncitor. S-au ridicat atunci semne de întrebare privind soliditatea investiţiilor cu care China luase ochii întregii lumi.

Dacă acolo a fost vorba de un proiect privat, accidentul feroviar din iulie 2011, când 39 de oameni au murit şi aproape 200 au fost răniţi la Wenzhou după ciocnirea a două trenuri de mare viteză, nu a mai putut fi pus în cârca unui întreprinzător particular. „Cel mai probabil a fost vorba de o greşeală a dispeceratului şi nu de o eroare tehnică. Oricum, sistemul ar fi trebuit să aibă abilitatea de a emite un avertisment automat sau chiar de a opri automat un tren în situaţii de acest gen“, crede Qi Qixin, profesor la Institutul de Cercetări în Transporturi din Beijing.

Tragedia fusese într-un fel anticipată de câteva probleme tehnice care apăruseră imediat după lansarea, în iunie 2011, a noii linii rapide Beijing – Shanghai. Acest traseu este parcurs cu maximum 300 km/h, chiar dacă iniţial se vorbea de 350 km/h – se pare că tot problemele legate de siguranţă au dus la această scădere a vitezei. Accidentul de la Wenzhou pune în pericol atât expansiunea reţelei feroviare de mare viteză din China (în prezent, 9.600 de kilometri, ar trebui să ajungă la circa 16.000 de kilometri până în 2020), cât şi dorinţa Beijingului de a vinde tehnologia sa unor state din America şi Orientul Mijlociu.

Dar portretul Chinei nu este pătat numai de problemele, inerente ar spune mulţi, legate de dezvoltarea infrastructurii. Economia de piaţă are darul de a face să apară diferenţe, nu întotdeauna pe criterii de merit, între oameni. În China, discrepanţele s-au instalat parcă mai rapid decât în alte cazuri, iar prăpastia între cei care au avut succes şi tind spre modul de viaţă occidental şi cei care rămân să se zbată în sărăcie este din ce în ce mai mare.

Potrivit statisticilor oficiale, în 2009, un sătean câştiga, în medie, 47 de euro pe lună. În zona urbană, câştigul pe cap de locuitor era de peste trei ori mai mare (157 de euro lunar). Cu alte cuvinte, circa 700 de milioane de ţărani trăiesc lunar din 33 de miliarde de euro, iar 600 de milioane de orăşeni au la dispoziţie, în aceeaşi perioadă, 94 de miliarde de euro. Spre comparaţie, în România, gospodăriile rurale aveau, în aceeaşi perioadă, venituri de 162 de euro pe cap de membru, iar cele urbane – 223 de euro.

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Cancan

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.