Privite ca evenimente oarecum firesti chiar si intr-o economie solida de piata, falimentele bancare au lasat rani care inca nu s-au vindecat. Fara sa mai vorbim de jocurile piramidale, fondurile de investitii fantomatice sau institutiile care si-au alocat abuziv titulatura de „banci”; pagubitii, fie ei persoane fizice sau juridice, au la ora actuala o pierdere de 3.550 de miliarde de lei. Suma este insa destul de mica daca luam in calcul faptul ca banii au fost transferati dintr-un buzunar in altul. Ceea ce persoanele fizice au primit cu titlu de despagubire de la stat, lichidatorii au inca de recuperat. Daca persoanele fizice au fost in mare parte despagubite prin Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar (FGDB), persoanele juridice nu prea au ajuns sa se aseze la masa credala, iar Fondul nu a recuperat din sumele returnate populatiei decat 1.233 de miliarde de lei.
Varful de criza al sistemului bancar romanesc din perioada 1999-2000 ne-a costat practic 8.732,4 miliarde de lei. Aceasta este suma creantelor preluate de lichidatori de la cele sase banci intrate in faliment, inclusiv Banca Populara Romana, intitulata impropriu banca. Acestora li se mai adauga uriasa suma preluata de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), reprezentand credite neperformante ale unor banci care au facut obiectul ulterior al privatizarii sau al fuziunii cu o alta banca. Valoarea creantelor preluate de AVAB de la debitorii bancilor comerciale au insumat 76.690 miliarde lei, valoare nominala.
Zece licitatii pentru vanzarea unui imobil
La baza falimentelor bancare au stat de cele mai multe ori managementul defectuos al acestora si fraudele din sistem. Daca am identificat parte din cauzele prabusirilor bancilor, in cazul recuperarilor de creante apar alt fel de probleme. Reconversie si Valorificare Active – lichidatorul de la Banca Albina, Bankcoop si Banca Internationala a Religiilor -, a reusit pana acum sa recupereze 2.344,5 miliarde de lei dintr-un total de 5.170 de miliarde de lei.
Una din cauze, in afara procedurii greoaie, o reprezinta imposibilitatea valorificarii. „Avem cazuri in care gajul adus pentru obtinerea unui credit a fost fie un teren agricol care nu intereseaza pe nimeni, fie imobile supraevaluate, care sunt si locuite, iar valorificarea lor este extrem de dificila. Avem cazuri in care am ajuns si la a zecea licitatie pentru o vanzare”, spune Arin Stanescu, presedintele RVA. In medie, vanzarea unui imobil dureaza 18 luni; a bunurilor mobile, de regula autoturisme, 11 luni, iar numarul dosarelor care se inghesuie in toata aceasta perioada pe rolul tribunalelor depaseste cateva zeci de mii.
In afara acestor inconveniente, mai apare si perioada destul de lunga in care bancile deja falimentare si luate cu asalt de toate categoriile de deponenti au continuat sa functioneze, neavand suspendata autorizatia de functionare de catre BNR. A devenit deja celebru cazul Bancii Turco Romane, mentinuta artificial in viata doi ani de zile. Au fost doi ani in care sediile bancii au fost vandute, si parte din active au disparut aproape in totalitate. Cand a intrat lichidatorul, dupa pronuntarea falimentului, BTR mai avea doar doua sedii, unul in cumuna Voluntari si celalalt pe Bulevardul 1 Mai, special pentru depozitarea arhivei. In unele cazuri a disparut chiar softul bancii, ceea ce a facut extrem de greoaie controlarea situatiei scriptice a bilantului. La Banca Romana de Scont situatia este si mai delicata. Daca la declansarea falimentului volumul creantelor era de 380 de miliarde de lei, in timp, volumul acestora a urcat la 1.200 de miliarde de lei.
Mai mult, dosarul Bancii Internationale a Religiilor este prezent in tribunale sau la Curtea Constitutionala etc. La ora actuala, recuperarea este suspendata pana ce Curtea se va pronunta daca ordonanta prin care BIR a intrat in faliment este sau nu constitutionala. In ciuda problemelor create de recuperari, persoanele fizice care au avut depozite in banci si-au primit in mare parte banii, in limita plafonului garantat de FGDB. Dupa cum ne-au explicat oficialii Fondului de Garantare, din totalul persoanelor aflate pe listele de plata, doar 41,1% s-au prezentat sa-si incaseze banii.
Explicatia este relativ simpla. Depozitul mediu ramas de rambursat nu depaseste 300.000 de lei. Nu putem decat sa intelegem ca cei care nu mai detineau la data pronuntarii falimentului decat sume reziduale nu au mai venit sa le ridice sau nici nu au fost preocupati de faptul ca banca a intrat in faliment.
volumul pierderilor si recuperarilor rezultat din falimentele bancare
Banca Volumul Volumul Plati efectuate Recuperari
creantelor recuperarilor de FGDB din sume platite
Bankcoop 2.500 mld. lei 1.209,5 mld. lei 2.732,4 mld. lei 515,8 mld. lei
BIR 2.300 mld. lei 995 mld. 1.860,8 mld. 602,9 mld.
Banca Albina 370 mld. lei 160 mld. lei 360,6 mld. 114,9 mld. lei
BRS 1.200 mld. lei 1,8 mld. lei 8,7 mld.
BTR 1.432,4 mld. lei 1.049 mld. lei 155 mld.
BPR 630 mld. lei 60 mld. lei
SURSA: societatIle de lichidare
Deponentii bpr mai primesc 30 mld. Lei
Lichidatorul Bancii Populare Romane a recuperat pana in prezent 60 de miliarde de lei, din care 30 miliarde lei au fost distribuite persoanelor fizice. El promite ca la sfarsitul lunii august va returna deponentilor o suma totala de peste 30 de miliarde de lei.
Bir „traieste” prin procese
BIR, Bankcoop si Albina au adus deponentilor pierderi de 5.170 de miliarde de lei. Gradul de recuperare a creantelor acestor banci este cuprins intre 25% si 50%. La ora actuala, valorificarea BIR este suspendata din cauza proceselor aflate pe rol.
Plati la BRS si BTR pana in 2005
BRS si BTR au adus lichidatorului, Fondul de Garantare a Depozitelor, creante de 2632,4 miliarde de lei. Mentionam ca suma creantelor BTR asupra grupului Bayndir, preluate si acestea de Fond, s-a ridicat la 2 269,9 miliarde de lei.
fondul de garantare a platit
Din 797.368 deponenti persoane fizice ramasi fara bani in urma falimentelor, doar 327.337 au venit sa-si recupereze banii. Cu toate acestea, din totalul pe care Fondul de Garantare a Depozitelor il avea de rambursat deponentilor achitarea sumelor s-a facut in proportie de 98,75%.
