Consumul este şi el la cote scăzute. Cei zece producători de cărămidă şi cei opt producători de BCA şi-au reorganizat liniile de producţie şi lucrează la circa 60% din capacitatea instalată a fabricilor pe care le operează. Această industrie este bazată în exclusivitate pe sectorul rezidenţial, unul dintre cele mai puternic lovite de criza imobiliară, care s-a aflat într-un declin continuu începând cu 2009. Chiar dacă nu sunt semne de optimism în privinţa unei accelerări a construcţiei de locuinţe în 2014, producătorii de materiale de zidărie se aşteaptă la un consum superior celui din 2013.

„Există o boare de dinamism ceva mai diferită acum faţă de anul trecut, care se datorează, aproape în exclusivitate, vremii. Anii trecuţi, abia pe la sfârşitul lunii aprilie se intra efectiv în activitate mai intens, or anul acesta lucrările au demarat destul de puternic chiar din cursul lunii martie. Sunt proiecte care au demarat mai repede decât era de aşteptat. Am un optimism moderat în privinţa creşterii vânzărilor de cărămidă din acest an. Premise de creştere nu există, pentru că nu s-a schimbat nimic la nivel legislativ şi nu s-au relaxat condiţiile de creditare. Ne putem însă aştepta ca numărul de locuinţe recepţionate în acest an să fie superior celui din 2013, numai prin prisma faptului că nu mai discutăm de un sezon de construcţie de şase luni, ci de unul de opt luni. Cele două luni în plus ar trebui să aducă un rezultat superior“, previzionează Liviu Stoleru, directorul general al producătorului de blocuri ceramice Cemacon.

În cele zece fabrici de BCA funcţionale în acest moment, există instalate capacităţi de producţie pentru 3,5 milioane de metri cubi, în timp ce piaţa de cărămidă dispune de o capacitate de 3,8 milioane de metri cubi.

„În anul 2013 s-a produs un volum de BCA de aproximativ 1,9 milioane metri cubi, respectiv circa 70 milioane euro, înregistrând o uşoară creştere faţă de 2012, de circa 5%. Cumpărătorii au ales BCA în detrimentul altor materiale de zidărie, piaţa de BCA reprezentând circa 55% din volum şi 48% din valoarea totală a pieţei materialelor de zidărie“, spune Niculae Duşu, preşedintele patronatului PRO BCA şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Celco.

Presiunea costurilor

Preţul gazului, care în cazul materialelor de construcţii ocupă o pondere însemnată în formarea costului de producţie, a fost majorat în anul 2013 cu 13% faţă de anul 2012, iar în primul trimestru al anului 2014 se observă deja o majorare de 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013. În plus, preţul energiei electrice a fost majorat pe parcursul anului trecut cu 5% faţă de anul anterior. Scumpierea transportului, cauzată de noua acciză aplicată combustibilului, descurajează extinderea zonelor de distribuţie, mulţi producători optând să-şi desfăşoare activitatea în proximitatea unităţilor de producţie.

„Situaţia instabilă a companiilor din punct de vedere financiar şi restricţiile de finanţare, care au persistat în ultimii ani, au condus în anul 2013 la creşterea cu 2% a numărului de intrări în insolvenţă ale companiilor din domeniul construcţiilor faţă de anul precedent“, menţionează Niculae Duşu. Practic, sectorul construcţiilor ocupă locul al treilea după numărul dosarelor de insolvenţă, 133 la fiecare 1.000 de companii care activează în acest sector declarându-şi insolvenţa.

Schimbări stringente

Reprezentantul PRO BCA consideră că este necesară dezvoltarea programului „Noua Casă” pentru a încuraja construcţia de locuinţe noi într-un ritm mai alert şi pentru a putea răspunde solicitării de a avea, până în 2020, cât mai multe construcţii cu un consum de energie aproape egal cu zero.

„S-au făcut nişte paşi prin scăderea dobânzilor, dar pentru ca aceştia să aibă un impact vizibil în economie trebuie să fie foarte agresivi şi bine promovaţi, astfel încât lumea să nu mai stea în expectativă în privinţa investiţiilor“, este de părere Liviu Stoleru.

Producătorii de BCA acuză strategiile neproductive adoptate de Guvern faţă de mediul privat şi lipsa unor scheme de sprijin pentru investitori. Aceştia consideră că legea privind amenajarea teritorului şi urbanismul ar trebui să încurajeze investitorii, pentru a contribui la dezvoltarea eficientă a localităţilor. „Din păcate, această lege are o serie de bariere care nu fac decât să obstrucţioneze şi să descurajeze investitorii în acest domeniu. Este o mentalitate învechită, păguboasă şi de blocare. Considerăm că acesta este motivul pentru care marii dezvoltatori au ales să plece din România“, subliniază Niculae Duşu.

Te-ar putea interesa și: