După supraaprecierea din vară, piaţa trebuie să facă faţă unei corecţii a cursului de schimb. Cel puţin trei fonduri de investiţii au ieşit săptămâna trecută de pe piaţa românească, cumpărând sume mari de euro. Aceasta a fost principala cauză a fluctuaţiilor mari de curs.

Cursul leu-euro s-a apropiat de 3,7 lei, la sfârşitul săptămânii trecute, pe piaţa interbancară. Pragul are toate şansele să fie depăşit în această săptămână. Variaţiile mari de curs au fost generate de ieşirea din piaţă a două mari bănci de investiţii, Merryll Linch şi Citi, şi a cel puţin unui fond de investiţii britanic.
Retragerea investiţiilor şi a fondurilor speculative poate fi legată mai degrabă de „căderea bursei“, în opinia guvernatorului BNR Mugur Isărescu, contextul internaţional având şi el o contribuţie la grăbirea deciziilor de plecare. Pe de altă parte, atât analiştii din piaţă, cât şi guvernatorul băncii centrale recunosc că există o criză pe piaţa valutară şi că la ora actuală se fac anumite corecţii în evoluţia cursului de schimb. „Deprecierea leului este normală, întrucât moneda naţională se reîntoarce de la nivelul nesustenabil atins în luna iulie. Este un proces normal de corecţie, care a început încă din primele luni de toamnă şi care va aşeza cursul pe un nivel mai compatibil cu indicatorii economici fundamentali ai României“, spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.79-8805-1.jpg

Tendinţa de depreciere a leului va continua, probabil, până în momentul în care vor intra în ţară transferurile muncitorilor români din străinătate sau până va hotărî banca centrală că nivelul leului este „neconfortabil pentru economia românească“. Guvernatorul băncii centrale a lăsat să se înţeleagă, într-un discurs ţinut la seminarul EU Cofile, organizat de BNR, Alpha Bank şi ARB la Sinaia, că momentul în care cursul euro intră „în zona de disconfort“ nu este departe.

Soluţia lui Isărescu: foamea de lei!

Guvernatorul BNR a declarat că poate interveni oricând pe piaţa valutară, fără să facă vreun comentariu sau anunţ prealabil. Acest lucru îi este permis prin regimul de curs practicat de banca centrală, care este de tipul „managed-floating“ şi nu de „free floating“. În concluzie, Isărescu a spus că are la îndemână două metode prin care să stopeze deprecierea leului. Prima se leagă de vânzarea de euro pe piaţa valutară, fie direct, fie indirect, ceea ce ar determina, pe termen scurt, o uşoară apreciere a leului. Cea de-a doua metodă constă în posibilitatea băncii centrale de a creşte dobânda pieţei, fără a convoca Consiliul de Administraţie al BNR, şi a modifica nivelul dobânzii de politică monetară, de 7,5%, în prezent.

BNR poate influenţa dobânzile prin operaţiuni pe piaţa interbancară. Mai exact, printr-un nivel mai mare de 7,5% al dobânzilor oferite pentru depozitele băncilor comerciale la BNR. „Dacă BNR doreşte o întărire a politicilor monetare, inclusiv a dobânzilor, are instrumentele şi posibilitatea să o facă oricând“, a declarat Mugur Isărescu, lăsând să se înţeleagă faptul că săptămâna trecută a fost de preferat să lase cursul liber pentru a minimiza randamentele fondurilor speculative care au intrat în România în lunile de vară, la un curs foarte mic.

Ambele metode au la bază crearea sentimentului de „foame de lei“ pe piaţa monetară, fapt care va conduce implicit la aprecierea leului. Faţă de lunile de vară, când euro a atins minimul istoric de 3,1 lei, leul s-a depreciat cu peste 16%.

Te-ar putea interesa și: