Nu este exclus ca Finanțele să amâne unele obligații la plată, care ar trebui efectuate până la sfârșitul anului, pentru lunile ianuarie sau febuarie ale anului următor, au declarat pentru Capital mai mulți analiști financiari, întrebați despre discrepanța dintre necesarul și capacitatea de finanțare a Statului, pe final de an.

Astfel, mai mai mulţi analişti din piaţa financiar-bancară susţin că volumul de finanţare aferent lunii decembrie este cuprins între minimum 15 şi 20 miliarde lei. Or, Finanțele s-au împrumutat până acum de pe piața internă, în decembrie, doar 2 miliarde lei.

Deficit de finanțare

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat o emisiune de eurobonduri pentru începutul anului viitor, dar până la sfârșit de an nu mai are timp să iasă pe piața externă pentru finanțare. Iar pentru piața internă, calendarul emisiunilor de titluri de stat pentru luna decembrie prevede un volum de maxim 6 miliarde lei, de unde rezultă un deficit de finanțare de minim 9 miliarde lei, până la necesarul de minim 15 miliarde lei.

Pentru a afla ce poate face Ministerul de Finanțe ca să acopere această gaura, Capital a luat legătura ca mai multe voci autorizate din piață.

”Nu știu dacă acea valoare de 15-20 de miliarde lei, care s-a vehiculat, este corectă. Depinde ce cuprinzi în această valoare și foarte probabil că, atunci când s-a făcut calculul, s-a considerat că absolut toate obligațiile Statului sunt scadente până la data de 31 decembrie.

Or, de obicei, nu se întâmplă chestia asta, sunt foarte multe obligații, în fiecare an, care sunt în curs, rămân să fie achitate în anul următor. Așa că nu cred că necesarul de finanțare până la sfârșitul anului este chiar de 15-20 miliarde lei, este mai mic”, a declarat, în exclusivitate pentru Capital, analistul financiar Aurelian Dochia.

Obligații neplătite

”În plus, s-ar putea ca Finanțele să rămână cu obligații neplătite, restante, mai mari decât în mod obișnuit, să spunem așa. E adevărat că ministrul de Finanțe a spus că nu va mai amâna obligațiile de plată de la buget în anul următor, dar nu vorvim aici de obligații restante, ci de obligații care sunt în termenul normal de plată.

Avem de-a face face cu două lucruri diferite: obligații al căror termen a fost depășit și atunci se poate vorbi de o vină a Ministerul de Finanțe. Sunt însă și obligații curente, de exemplu o factură care este emisă în decembrie și care e scadentă în ianuarie. În astfel de cazuri, nu fac nicio greșeală Finanțele dacă rămân cu astfel de facturi neplătite”, a adăugat Aurelian Dochia.

Bufferul de urgență

”Nu cunosc structura acestor obligații în detaliu, dar cred că în primul rând nu este vorba de un necesar de 15-20 miliarde lei și, în al doilea rând, dacă se întâmplă să apară până la sfârșitul anului o lipsă de resurse pentru plata unor obligații, vor fi, în mod inevitabil, amânate.

Bufferul afla la dispoziția ministrului de Finanțe a mai fost folosit în anumite momente și este evident că ar fi bine ca acest fon de urgență să fie ținut cât mai mare, să nu fie cheltuit, pentru că reprezintă un instrument foarte important pentru Ministerul de Finanțe, prin care poate să negocieze cu creditorii, să își gestioneze mult mai bine Trezoreria. Așa că e o ultimă resursa, dacă se ajunge cumva acolo”, a completat analistul financiar.

O îmbunătățire de situație

”Ce pot să facă este să amâne niște plăți din decembrie, în ianuarie, februarie, atunci când Finanțele pot ieși să se împrumute pe piețele externe. De plidă, pot să amâne la plată o parte din T.V.A. de remabursat – în condițiile în care au existat întîrzieri și de 6 sau 9 luni, practicate de guvernul anterior, nu cred că vor sări companiile în sus pentru o amânare de o lună, oriucum, e o îmbunătățire.

Dacă mai sunt bani în bufferul de urgență aflat la dispoziția Ministerului de Finanțe, și acesta poate reprezenta o soluție”, a declarat și analistul financiar Dragoș Cabat, în exclusivitate pentru Capital.

Efectele asupra ROBOR

”Vor modifica -sau poate că au făcut-o deja- prevederile legale privind îndatorarea bugetară. În plus, Finanțele vor atrage noi împrumuturi din piață, o parte în lei, care vor conduce la creșterea ROBOR, o parte în valută

Este posibil ca Ministerul de Finanțe să subțieze și bufferul de urgență pe care îl are la dispoziție, de aproximativ 4 miliarde euro, pentru a tempera, temporar și fără efect pe termen lung, presiunile de depreciere”, crede analistul financiar Radu Soviani, care a făcut declarații în exclusivitate pentru Capital.

Asigurări de la Finanțe

Trebuie precizat faptul că ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a dat asigurări la preluarea portofoliului că nu va prolifera practica guvernului PSD de a rostogoli datoriile de la un la altul, în în cercarea de a menține deficitul bugetar sub control.

El a dat exemple de ”găuri” lăsate de PSD: 2 miliarde lei la bugetul contribuțiilor sociale din cauza neplății contribuțiilor și o datorie de 1,8 miliarde de lei către companiile care au plătit concediile medicale și cărora Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să le returneze banii. În plus, există facturi neplătite către companiile care fac parte din programul PNDL.

Cîțu a exclus posibilitatea cheltuirii banilor din bufferul de urgență, aflat la dispoziția Finanțelor, cât și pe cea a unui împrumut la FMI.

Fondul de rezervă al guvernului

De asemenea, Premierul Ludovic Orban a declarat că există probleme cu bugetele, arătând că guvernul Dăncilă a lăsat în urmă restanțe de 5 miliarde de lei la plățile către primari, pentru proiectele finanțate de guvern prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

”Am primit semnale de la autorități locale că le lipsesc resursele pentru a efectua toate plățile. Sunt foarte multe restanțe pe PNDL – plăți neonorate de 5 miliarde de lei. Rambursările de TVA – e inacceptabil ca firmele private să fie puse în dificultate prin nerambursare”, a spus Orban.

De asemenea, premierul a susţinut că fondul de rezervă al Guvernului este ”golit complet”, acuzând că fostul premier Viorica Dăncilă a alocat bani din acesta ”în draci, fără niciun criteriu şi fără niciun fel de bază legală, strict numai pentru a favoriza anumite entităţi, primării, din postura de candidat la alegerile prezidenţiale”.

Banii din privatizări

Fostul Ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici, a schimbat în 2008, printr-o ordonanță de urgență, destinația banilor aflați în fondul de privatizare (proveniți din privatiarea companiilor de stat), pentru a crea un buffer de urgență de 3,5 miliarde de euro.

Dimensiunea bufferului, similară unei împrumut obișnuit de la FMI, permite Finanțelor să stea patru luni fără să rostogolească datoria externă la costuri care pot deveni uneori prea mari.

În plus, dacă din diverse motive nu există bani pentru pensii sau salariile bugetarilor, iar condiţiile de împrumut de pe piaţa internă şi internaţională au devenit brusc nefavorabile, Ministerul Finanţelor poate apela la acest fond de rezervă.