Situația este similară cu cea din iunie 2012, când fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la închisoare și arestat de ofițerii MAI condus la acea vreme de clujeanul Ioan Rus, un politician promovat în politica mare de același Năstase la începutul anilor 2000. Practic ne aflăm în situația în care Năstase și Dragnea să fie sacrificați tehnic cu mână unor oameni promovați chiar de ei în politică.

În urmă cu două săptămâni, Carmen Dan a acordat un interviu revistei Capital, pe care îl publicăm acum integral.

– Capital: Cum ați ajuns să faceți ceea ce faceți? Care sunt cele mai importante

decizii care v-au adus în acest punct al vieții?

Carmen Dan: Pe parcursul unei cariere iei foarte multe decizii, unele pot părea fără prea mare

importanță la momentul respectiv, dar se dovedesc a avea consecințe pe care nu

le-ai fi putut anticipa. De exemplu, am ales să fiu membră a Partidului Social

Democrat, nu din perspectiva unei cariere, ci pur și simplu pentru că nu am vrut să

stau pe margine.

Mi-am dorit să pun umărul și să construiesc ceva pentru comunitatea din care

făceam parte. În rest, am încercat doar să fac lucrurile cât am putut eu mai bine și

pot să vă spun cu sinceritate că am avut multe momente când mi-a fost greu, dar

nu am renunțat, am mers mai departe fiind convinsă că principiile după care mă

conduc sunt corecte și în deplină concordanță cu credința pe care o port în suflet.

 

– În alte circumstanțe, ce meserie v-ar fi plăcut să urmați?

C.D.: Probabil orice meserie care ar fi implicat lucrul direct cu oamenii, în sprijinul

oamenilor. Pentru că din această relație directă cred că poți să-ți iei cele mai mari

satisfacții. Iar ceea ce fac acum nu este foarte departe de acest deziderat.

Ținând cont de realitatea politico-socială de azi, în ce domeniu credeți că

este mai ușor să reușească o femeie din România? Antreprenoriat sau

administrație?

C.D.: Nu aș fi atât de fermă în a alege doar între aceste două opțiuni. Reușita poate fi

apreciată diferit de fiecare în parte. Dar cred că potrivit pentru o femeie este orice

domeniu în care pentru performanță ar fi necesare curajul, perfecționismul,

răbdarea, atenția la detalii, dar și diplomația și empatia. Și ca să vă răspund concret,

am văzut femei care au făcut deopotrivă performanță în antreprenoriat și

administrație.

Și, nu în ultimul rând, femeia în România este puternică, poate reuși în orice își

propune. Faptul că acum faceți acest top al femeilor de succes demonstrează

diversitatea domeniilor în care femeile au reușit.

În câteva fraze, vă rugăm să vă caracterizați stilul și convingerile de viață.

Sunt un om simplu, nu am un stil de viața extravagant, vreau să cred că este

obișnuit.

C.D.: Mi-am format multe dintre convingeri încă din copilărie. Tatăl meu a fost antrenor

de fotbal și mi-a inspirat corectitudinea, spiritul de competiție și lucrul în echipă.

Mama m-a învățat să iubesc și să cred în oameni, iar cu sora mea am învățat să

împart totul, am învățat cum este să ai un partener, am învățat ce înseamnă

încrederea.

Dacă ar trebui să vă descrieți viața prin titlul unei melodii, care ar fi acea

melodie?

C.D.: Vreau să vă mărturisesc că iubesc muzica românească de toate genurile. Nu vreau

să vă ascund că pe Liviu Vasilică îl ascult de fiecare dată cu plăcere, dar și cu

nostalgie.

Totuși, există o melodie pe care o ascult în momentele mai puțin plăcute. Ea se

numește Desfado și este cântată de Ana Moura. Dacă veți asculta versurile veți

înțelege câte puțin și despre trăirile mele.

  • Care a fost modelul dvs. în copilărie?

C.D.: De-a lungul copilăriei m-au inspirat și m-au ajutat să mă conturez mai multe

persoane și mă refer aici la familie, profesori, dar cele care mi-au influențat cu

adevărat caracterul sunt, în primul rând, mama și învățătoarea mea. La mama am

admirat modul în care grija, sacrificiile și chiar compromisurile pe care le-a făcut în

momentele dificile au adus liniște și echilibru printre noi.

  • Care este modelul dvs. acum?

C.D: Nu pot indica o persoană anume. Pe parcursul drumului am întâlnit mulți oameni.

Unii încă îmi sunt alături, alții doar au poposit o perioadă, dar fiecare, cu părțile

pozitive sau negative m-au inspirat și au construit omul care sunt azi.

  • La ce oră vă treziți și cum arată o dimineață din viața dvs.?

C.D.: Aș vrea să vă răspund sincer. Mă trezesc în funcție de ceea ce am de făcut în ziua

respectivă.

Orice dimineață începe cu o cafea, cu citirea mesajelor de la colegii din minister, o

scurtă revistă a presei și câteva conversații succinte referitoare la situațiile apărute

peste noapte, pentru că lucrez într-un mediu în care 24 din 24 se întâmplă lucruri.

  • La cât se termină ziua de lucru pentru dumneavoastră?

C.D.: Nu există o oră anume. Se termină atunci când finalizăm cea mai mare parte din

ceea ce ne-am propus în ziua respectivă.

Poate e greu de crezut pentru publicul larg faptul că deși programul oficial este de

la 8.00 la 16.00, pentru noi continuă și după această oră. Și asta pentru că nici

problemele pe care le gestionăm nu respectă un program, cum ar putea? Și acesta

este și programul altor colegi de-ai mei din minister. Ora 20.00 sau 21.00 este o oră

la care, în mod obișnuit, încă sunt în minister.

  • Câte întâlniri de lucru aveți într-o zi?

C.D.: Mai bine m-ați întreba câte întâlniri particulare am, ar fi mai simplu să răspund.

Pentru că, din cauza agendei imprevizibile, foarte rar îmi pot planifica întâlniri cu

persoanele apropiate. Uneori nu reușesc nici cu băiatul meu să fiu, atât cât mi-aș

dori. Altfel, raportat doar la întâlnirile de lucru, nu pot ține o evidență. Biroul meu

nu este aproape niciodată gol!

  • Ce înseamnă succesul pentru dvs.?C.D.: Nu mă consider un om de succes! Știu însă că orice reușită are în spate multă

muncă și multe sacrificii. Unele în plan personal și aici este cel mai greu.

  • Cum se răsfață o femeie de succes? Ce activități vă rezervați timpului liber?

C.D.: Îmi petrec timpul cu oameni dragi, îmi plac plimbările în aer liber sau un film bun

care poate să te detașeze de tumultul cotidian.

Care sunt principiile după care vă ghidați în plan profesional? Dar în viața

personală? Am dori să stabiliți un top 3 în fiecare domeniu.

C.D.: Să începem cu planul profesional: implicare, corectitudine și imparțialitate.

În plan personal: iubirea față de cei apropiați, solicitudinea și iertarea.

  • Care sunt cele mai importante lecții învățate de la părinți?

C.D.: Mama mi-a inspirat blândețea, iar tata fair-playul. Astfel, cred că am învățat de

foarte mică faptul că poți să te impui și cu vorba bună, chiar dacă nu întotdeauna

deciziile tale sunt în acord cu ceilalți.

  • Care este cel mai de preț lucru la care ați renunțat, în schimbul succesului?C.D.: Timpul petrecut cu familia și prietenii.

Cum reușiți să controlați momentele critice? Există un set de măsuri, o rețetă

aplicabilă în asemenea cazuri?

C.D.: Nu mi-au lipsit astfel de momente. Iar provocările sunt foarte multe în domeniul în

care lucrez eu, încât nu poți să ai rețete de gestionare a crizelor. Sunt situații în care

trebuie să iei decizii pe loc, iar asta ține de instinct, de formarea ta sau de

experiențele acumulate în timp, alteori poți să-ți oferi un răgaz de gândire.

Întotdeauna, însă, e bine să mai ceri o opinie, iar asta înseamnă să-ți consulți

oamenii apropiați din echipă.

  • Cine este prima persoană pe care o sunați în momentele critice și de ce?

C.D.: Pe sora mea. Pe ea o sun în cele mai neliniștite momente, cu ea mă echilibrez.

Pentru că știu că mă cunoaște atât de bine, dincolo de ce am acumulat în

experiența mea sau din interacțiunile mele. Ea reușește să mă facă să mă întorc

mereu la valorile mele.

Care este cea mai mare temere a dvs. în plan profesional? Dar în plan

personal?

C.D.: În plan profesional, atât timp cât știu că deciziile pe care le iau respectă legea, nu

am temeri. Nu am avut o miză personală să fiu ministru și știu că aceste funcții sunt

trecătoare. Așadar, nu reprezintă o temere pierderea unei poziții sau a unei funcții

publice.

În plan personal, cred că dezamăgirea celor apropiați m-ar afecta cel mai mult.

Ce sfaturi i-ați da unei adolescente din perspectiva dvs. de om cu o carieră de

succes?

C.D.: Să nu se piardă pe drum.

Știu că adolescența este o vârstă marcată de mare sensibilitate și de schimbări.

Este, deopotrivă, vârsta la care îți încerci forțele și simți că ai putea să-ți iei viața în

mâini. Am trăit perioada de adolescență a fiului meu, însă, cu naturalețe și fără

teamă, cu încrederea că ceea ce am ”sădit” în educația lui până atunci va da roade.

Și așa a fost. Nu ne-am confruntat cu situații dramatice, cu schimbări de

personalitate care să aducă dezechilibru, care să-i afecteze sau să ne afecteze viața.

De aceea, cred că cel mai bun sfat pe care l-aș da unui adolescent, nu neapărat unei

adolescente, este să se raporteze întotdeauna la familie, la valorile acesteia, să-și

bazeze deciziile pe aceste valori. Și ori de câte ori se simte nesigur sau că pierde

controlul, să ceară sprijin acasă. Pe tinerele fete le-aș sfătui să aleagă întotdeauna

cu propria conștiință și cu demnitate. Sunt lucrurile care le vor da siguranță.

Au fost momente în care ați regretat drumul ales și ați vrut să schimbați

complet domeniul? Din ce motiv ați regretat și ce v-a făcut totuși să continuați.

C.D.: Am avut în carieră și momente dificile, însă am găsit întotdeauna puterea de a

răzbate, de a duce la capăt ce mi-am propus. Și cred că foarte important este și

faptul că nu am fost niciodată singură, am fost înconjurată mereu de oameni buni

care m-au susținut și împreună cu care am găsit soluții.

Așa că nu, nu am regretat niciodată domeniul ales, iar schimbările pe care le-am

făcut nu au fost generate de o atitudine de renunțare, ci de dorința de a face mai

mult, de a mă implica mai mult.

  • Care este cel mai mare succes pentru dvs.?

C.D.: Să duc la capăt proiectele pe care le-am inițiat, să-mi țin aproape oamenii dragi și

echipa, să mențin echilibrul și dialogul constructiv pentru cele mai bune decizii –

asta înseamnă succesul pentru mine.

Obișnuiți să faceți donații? Care este donația care v-a provocat cea mai mare

stare de bine?

C.D.: Da, dar nu vreau să pară că mă laud cu asemenea fapte. De cele mai multe ori

prefer ca ajutorul meu sa rămână anonim.

  • În ce campanii sociale viitoare ați investi? De ce?

C.D.: În cele pentru copii defavorizați și în cele pentru victimele violenței în familie.

Dacă ar trebui să dați un sfat unui antreprenor aflat la început de drum, ce i-

ați recomanda? Discreție sau notorietate? De ce?

C.D.:Discreția o ai sau nu. Notorietatea se câștigă prin ceea ce faci. Deci, aș recomanda

să-și câștige notorietatea prin servicii de calitate, în orice domeniu ar fi.

Sau un echilibru între cele două.

  • Cu Dumnezeu înainte sau puterea stă numai în mine?

C.D.: Cu Dumnezeu înainte și în suflet… întotdeauna!

Te-ar putea interesa și: