EXCLUSIV. Industria ospitalității din România, la limita supraviețuirii. Anita Huzum: De la un punct încolo nu te mai poți adapta

Industria ospitalității din România se confruntă din nou cu dificultăți importante, după provocarea reprezentată de pandemie. Clienții merg mai rar la restaurante și sunt mai atenți la prețurile din meniuri, în timp ce patronii se confruntă cu majorarea costurilor pentru materii prime, energie, chirii, salarii și taxe, iar toate aceste cheltuieli ajung să se reflecte în prețurile plătite de consumatori.

Industria ospitalității din România se află la limita supraviețuirii

Anita Huzum, director de Comunicare și Dezvoltare al Asociației HORA, a vorbit despre situația industriei în cadrul unei noi ediții a podcastului „Picătura de business”. Ea a explicat că, în prezent, industria încasează mai mult, dar câștigă mai puțin, iar pentru mulți operatori situația a ajuns la limita supraviețuirii.

La începutul podcastului de pe canalul de YouTube „HAI România!”, Radu Preda a remarcat faptul că statisticile indică o scădere a frecvenței cu care oamenii merg la restaurant. Atunci când ies la masă, consumatorii sunt mai atenți la meniu și la prețuri, iar în unele situații renunță inclusiv la desert, nu din motive care țin de dietă, ci pentru a reduce cheltuielile.

În același timp, patronii restaurantelor se confruntă cu costuri tot mai mari pentru materiile prime, energie, chirii, salarii și taxe. Majorarea acestor cheltuieli se reflectă în prețurile finale, ceea ce contribuie la reducerea numărului de clienți.

Între cele două realități se află o industrie care încasează mai mult, dar obține un profit mai mic. După provocarea severă reprezentată de pandemie, sectorul ospitalității se confruntă astfel cu o nouă provocare, legată de capacitatea restaurantelor românești de a rezista și de schimbările necesare pentru ca ospitalitatea să poată reprezenta România și economia acesteia.

„Se pare, spun statisticile, că mergem mai rar la restaurant, iar când mergem ne uităm de două ori la meniu, eventual sărim peste desert și nu din considerente de dietă, iar de partea cealaltă a mesei, patronii spun că plătesc mult mai mult pe tot ce au ei acolo, materii prime, energie, chirii, salarii, taxe. Totul se mută în preț, ne întrebâm după aia de ce se împuținează clienții. Între cele două realități se află o industrie care încasează mai mult, dar câștigă mai puțin. După provocarea pandemiei, care a fost una cât se poate de serioasă și de severă, acum are din nou în fața o provocare. Cât mai rezistă restaurantele românești și ce ar trebui să schimbe ca ospitalitatea să fie chiar un lucru reprezentativ pentru țara noastră și pentru economia noastră, vorbim astăzi împreună cu Anita Huzum, director de comunicare și dezvoltare la Asociația HORA”, a spus Radu Preda la începutul podcastului.

Ce este HORA și ce urmărește organizația

Anita Huzum a explicat că HORA este organizația reprezentativă a industriei ospitalității din România. Organizația a anunțat recent obținerea reprezentativității la nivel sectorial.

HORA urmărește obținerea unui cadru cât mai clar și predictibil pentru industria ospitalității și se implică, de asemenea, în sprijinirea educației în domeniu.

Potrivit Anitei Huzum, obiectivul este ca industria să se poată dezvolta și să crească într-un mod corespunzător, să ofere servicii la cel mai înalt standard și să beneficieze de o legislație cât mai clară, predictibilă și ușor de aplicat.

„În primul rând, să lămurim ce este HORA și ce face. HORA este, în cuvinte puține și clare, organizația reprezentativă a industriei ospitalității din România. Chiar de curând am și anunțat obținerea reprezentativității la nivel sectorial. (…) Bineînțeles, noi ne luptăm și ne implicăm pentru a avea un cadru cât mai clar și predictibil pentru industria noastră, dar și pentru a sprijini educația în domeniul nostru. astfel încât și noi ca industrie să ne dezvoltăm și să creștem frumos și să oferim servicii la cel mai înalt standard, dar și să avem parte de o legislație cât mai clară, predictibilă și ușor de aplicat”, a spus Anita Huzum.

În cadrul discuției, Radu Preda a remarcat că un asemenea caracter predictibil nu este specific sistemului legislativ din România. El a dat ca exemplu Codul fiscal, despre care a afirmat că este una dintre cele mai modificate legi, inclusiv prin comparație cu situația din Uniunea Europeană.

„Nu am putea spune că e caracteristică pentru sistemul legislativ din România, unde dacă stăm să ne gândim, codul fiscal, cred că este cea mai modificată lege din istorie și, nu știu, cred că din UE”, a completat Radu Preda.

Modificările fiscale au blocat investițiile

Anita Huzum a explicat că HORA a avut în ultimul an un contact direct cu industria prin intermediul proiectului Caravana HORA. Proiectul a dus organizația în mai multe orașe din țară și i-a oferit posibilitatea de a obține informații direct de la operatorii din industrie.

Reprezentanții HORA au discutat cu sute de antreprenori, nu doar cu membri ai organizației, ci și cu operatori din diferite zone și din toate categoriile de activitate, de la restaurante, hoteluri și cafenele până la baruri.

Perspectiva operatorilor a fost diferită în funcție de domeniu și de dimensiunea afacerii, însă una dintre problemele menționate în mod repetat a fost lipsa predictibilității și numărul mare de modificări fiscale.

Potrivit Anitei Huzum, numărul schimbărilor fiscale efectuate într-o perioadă de un an este unul neobișnuit, iar această situație i-a determinat pe foarte mulți antreprenori să blocheze orice investiție.

Problemele nu se limitează însă la fiscalitate. Consumul a scăzut semnificativ pe fondul creșterii costurilor, al majorării utilităților, accizelor și carburanților, precum și al reducerii puterii de cumpărare a populației.

Toți acești factori au avut un impact important asupra industriei, iar rezultatele au fost prezentate și în august, în cadrul barometrului ospitalității. Datele indică o situație în care cifra de afaceri este mai mare, însă profitul este mult mai mic.

„Suntem și într-un moment în care noi am luat foarte mult contact cu industria și prin prisma proiectului nostru Caravana HORA, care în ultimul an ne-a dus prin mai multe orașe din țară și astfel am avut ocazia să luăm la cald informații și să vedem direct cum stau lucrurile. Deci am avut ocazia să vorbim cu sute de antreprenori, nu doar membrii a organizației, dar și operatori din diferite zone, pe toate zonele de activitate, că sunt restaurante, hoteluri, cafenele, baruri. Am avut perspective diferite și chiar asta spuneau, că această lipsă de predictibilitate și aceste modificări nu s-au mai auzit nicăieri în lume.

De atâtea schimbări fiscale pe perioada unui an, i-a făcut pe foarte mulți să blocheze orice investiție. Deci pe lângă faptul că a scăzut mult consumul, datorat de creșterea costurilor, creșterea utilităților, accizele, carburanții și așa mai departe, plus scăderea puterii de cumpărare a oamenilor, au impactat atât de mult încât avem aceste rezultate de care și tu ne-ai spus și le-am anunțat și noi în august la barometru ospitalității, că da… Cifra de afaceri este mai mare, dar profitul este mult mai mic”, a mai spus Anita Huzum.

Cifra de afaceri din HORECA poate fi influențată și de alte activități

În cadrul discuției a fost abordată și problema modului în care trebuie interpretată cifra de afaceri din sectorul HORECA. Radu Preda a atras atenția că în acest sector nu intră doar restaurantele, așa cum se poate crede în mod obișnuit. În HORECA sunt incluse și activități precum târgurile, expozițiile, manifestările de acest tip și evenimentele.

Aceste activități pot genera cifre de afaceri importante și pot influența percepția generală asupra sectorului, care este unul foarte vizibil.

„Trebuie să spunem că aici, la cifra asta de afaceri, în sectorul ăsta, HORECA, intră nu numai restaurante cum e lumea tentată să creadă, ci intră inclusiv, nu știu, târguri, expoziții, manifestări de genul ăsta, evenimente, care pot genera o cifră de afaceri care să distorționeze cumva percepția asupra sectorului foarte vizibil”, a completat Radu Preda.

Anita Huzum a precizat însă că, dacă sunt analizați exclusiv operatorii precum restaurantele și hotelurile, tendința este aceeași. Și în cazul acestora se observă situația în care cifra de afaceri este mai mare, în timp ce profitul este mai mic.

Pentru foarte mulți operatori din industria ospitalității, situația a ajuns la limita supraviețuirii. Problemele sunt cu atât mai importante în cazul operatorilor mici și mijlocii, care nu beneficiază de aceeași forță de negociere ca grupurile mari.

Companiile de dimensiuni mai mari pot găsi uneori soluții prin intermediul capacității de negociere pe care o au cu furnizorii și prin posibilitatea de a obține alte condiții de preț. Operatorii mici și mijlocii au însă posibilități mai reduse de a absorbi creșterea costurilor sau de a negocia prețurile cu furnizorii.

În acest context, industria se confruntă și cu lipsa unei strategii de promovare. O altă problemă este amânarea pe termen nedefinit a operaționalizării organizației de management al turismului la nivel național. O astfel de organizație ar putea contribui, printr-o strategie și un buget adaptate nevoilor, la atragerea turiștilor și la creșterea activității din turism.

În condițiile în care puterea de cumpărare a populației a scăzut, industria ar avea nevoie să găsească alte modalități de a compensa această reducere a consumului, inclusiv prin atragerea turiștilor.

Anita Huzum a subliniat că industria ospitalității este deja obișnuită să se adapteze la schimbări și dificultăți. Operatorii au fost nevoiți să găsească soluții în repetate rânduri pentru a face față condițiilor din piață. Totuși, există un punct dincolo de care adaptarea nu mai este posibilă.

„Da, este adevărat, însă dacă privim exclusiv operatorii, că vorbim de restaurante, hoteluri, trendul este același. (…) Vorbim de o situație la limita supraviețuirii pentru foarte mulți dintre ei. Cu atât mai mult dacă vorbim de operatori mici și mijlocii care nu au nici forță, grupurile mai mari poate mai găsesc soluții, pentru că fiind mari au alte posibilități de negociere, de prețuri, cu furnizorii. (…) Și atunci, coroborat cu lipsa unei strategii de promovare, cu amânarea, pe termen nedefinit, a operaționalizării organizației de management, a turismului la nivel național, care ar ajuta printr-o strategie și un buget adaptat nevoii, să aducem turiști, să creștem măcar pe zona asta, ok, a scăzut puterea de cumpărare, hai să vedem ce mai putem face. Noi, ca industrie, suntem obișnuiți deja să ne adaptăm, numai că de la un punct încolo nu te mai poți adapta”, a subliniat Anita Huzum.

Întreaga ediție a podcastului poate fi urmărită aici.