Calculele ministerului arată un deficit de 3,2 mil. lei în bugetul ANL, asta după, ce în septembrie, Guvernul a tăiat din bugetul agenţiei 4,8 mil. lei, în urma rectificării bugetului de stat pe 2018.

Ministerul spune că necesarul financiar poate fi acoperit din banii acumulaţi în ultimii nouă ani din vânzarea locuinţelor ANL, care au creat un excedent de 141,6 mil. lei. Banii provin din vânzarea locuinţelor destinate tinerilor în perioada 2009-2016, când s-au înstrăinat 3.000 de locuinţe, şi din vânzarea de locuinţe în 2017, când s-au înstrăinat alte 884 de unităţi.

Mai grav este că ANL nu construieşte la fel de repede pe cât vinde. Capacitatea statului de a asigura noi locuinţe sociale pare a fi limitată la circa 500 de unităţi pe an, în schimb vinde din fondul existent într-un ritm mult mai mare, de peste 800 de locuinţe pe an.

Bugetul pe anul 2018 al ANL prevede încasarea a aproape 59 mil. lei din vânzarea locuinţelor pentru tineri destinate închirierii.

„Suma ce a fost estimată porneşte de la istoricul vânzărilor şi de la noile măsuri legislative adoptate în anul 2017, estimându-se vânzarea directă a unui număr de 150 unităţi locative, încasarea ratelor lunare la un număr de 160 contracte noi de vânzare cu plata în rate, încasarea ratelor aferente unui număr de 1.650 contracte de vânzare cu plata în rate aflate în derulare, din închirieri locuinţe“, se arată în nota de fundamentare a proiectului de rectificare bugetară.

MDRAP estimează că veniturile agenţiei vor creşte anul acesta cu 15 mil. lei din continuarea vânzării locuinţelor din portofoliu.

Locuinţele dezvoltate de ANL în cadrul programului pentru tineri pot fi achiziţionate de chiriaşi, după o perioadă de închiriere de minim un an, prin achitarea de rate lunare egale către primării, prin contractarea de credite ipotecare, prin programul Prima Casă sau cu achitarea integrală a preţului final din surse proprii.

Cine cumpără

ANL a ajuns la un număr de circa 4.000 de apartamente vândute chiriaşilor în ultimii nouă ani, din totalul de circa 34.000 unităţi construite prin programul destinat tinerilor sub 35 de ani. În evidenţele ANL mai figurează acum circa 30.000 de unităţi închiriate prin acest program.

 

Alarmant este faptul că peste 65% dintre locuinţele vândute au fost cumpărate de foşti chiriaşi cu banii jos sau cu rate la primărie, după plata unui avans de 15%. Altfel spus, puţin mai mult de un sfert dintre chiriaşii deveniţi poprietari au apelat la credite, iar peste 300 dintre ei nu au indicat sursa de finanţare, potrivit datelor colectate de ANL de la primării.

Trebuie precizat că un apartament ANL costă, în medie, 18.500 de euro, iar chiriaşii acestora ar trebui să aibă venituri sub medie, în contextul în care scopul programului este acela de a sprijini tinerii aflaţi la început de carieră. Capacitatea de economisire a acestor chiriaşi este cel puţin uimitoare, dacă ne raportăm la statistici care arată că românii reuşesc să pună deoparte mai puţin de 50 de euro pe lună. În acest ritm, în cei nouă ani, un chiriaş ANL ar fi putut economisi aproximativ 5.400 de euro, suficient doar pentru avansul la un credit ipotecar, nicidecum pentru plata integrală a locuinţei.