Pentru prima dată în istoria recentă România a fost nevoită să apelez la depozitele de gaze și a făcut-o într-o perioadă cu temperaturi ridicateee, care nu ar justifica un consum peste medie. În fapt, țara noastră nu își mai acoperă de ceva timp consumul intern și a ajuns să importe inclusiv din țări ca Bulgaria sau Ungaria, practic lipsite de resurse.

Dacă piața liberă tranzacțiile de peste zi(care nu pream se finalizează, din lipsă de oferte ori incongruență între prețul cerut de ofertant și cel al cumpărătorului), cotează MWh la circa 100 de lei, importurile costă 110 lei iar gazul din depozite tot cam 110 lei, având în vedere că înglobează și taxa de depozit de 18 lei. Și cu toate astea, se importă și se face extracției, pentru că alte gaze din producția curentă nu mai sunt, în acest an, după cum pun surse din piață.

Practic, dacă un client vrea să cumpere acum gaze de producție locală pentru lunile care au mai rămas până la sfârșitul anului, nu are de unde. Nu are decât varianta importului. Beneficiază acum de gaze doar clienții care au contractat anterior, prin contracte bilaterale pe termen lung.

Penuria de gaze din piață explică  și prețurile care au urcat la cer și care vor aduce, mai mult ca sigur, și facturi mai mari pentru populație, pentru că distribuitorii atât așteaptă: să se ducă la ANRE și să le ceară aprobarea unor tarife mai mari pentru gospodării pentru că prețul de piață al gazului a crescut enorm. Reamintim, cu această ocazie, că, doar în 2018, au fost trei scumpiri ale gazului, care au majorat, în medie factura românilor cu 15%.

Dumitru Chisăliță expert în această piață, fost director al Romgaz, fost director Transgaz, indică motive ale situației de criză din piața gazelor. “Prețul gazelor naturale pe piața românească au început să crească la începutul verii, într-un mod aparent inexplicabil, dacă ne raportăm la perioadele anterioare. Totuși există o posibilă explicație a acestei creșteri. Aceasta se bazează pe legile pieței libere, piață în opinia mea, influențată în acest ani de o atitudine licit speculativă pe piață a unor firme, care a determinat ca cererea să fie mai mare decât oferta în această perioadă și astfel să se creeze o tendință de creștere a prețului gazelor”, precizează expertul. Explicațiile acestuia se opresc aici și sunt prezentate unele potențiale efecte: o majorare de până la 3% a facturi pentru casnici, până de Revelion, care dacă se adeverește, ar fi a patra scumpire din acest an. ANRE va decide pe acest subiect după ce verifică prețurile de achiziție ale furnizorilor.

 

Ce se întâmplă?

Dincolo de speculațiile din piață, care reprezintă oportunitatea unor firme de a face mulți bani, pe termen scurt, râmâne contextul în care  apărut penuria de gaze. În primul rând , ANRE a cerut mai multe gaze în depozite pentru sezonul rece 2018 – 2019: 2,1 miliarde de metri cubi, față de 1,8 miliarde anul trecut. Mai mult, din iarna trecută am ieșit cu doar 250 de milioane de metri cubi rămași în stoc, dat fiind valul de frig care s-a abătut peste România la sfârșitul lui martie și prima parte a lui aprilie. În mod normal, rămâneau circa 500 de milioane de metri cubi. De aici rezultă că, în ciclul de injecție mai-octombrie, trebuie stocați cu  550 de milioane de metri cubi mai multe gaze decât în mod normal. Cerere mare – importuri – escaladarea prețurilor.

Pe lângă cererea semnificativ mai mare pentru depozite, alte cantități au fost indisponibilizate de producători pentru centralele din subordine. Spre deosebire de anii trecuți, anul acesta, atât Brazi(Petrom)  cât și Iernut(Romgaz) au funcționat la foc continuu. Spre a beneficia de conjunctura favorabilă de pe piața de electricitate(unde, de asemenea prețurile sunt la “cer”) și pentru a încasa bani mulți pentru prestarea de servicii de echilibrarea Sistemul Energetic Național, cele două companii au redirecționat către termocentralele lor toate gazele de care unitățile avea nevoie , ca să facă bani. Alte sute de milioane de metri cubi în plus, față de anii trecuți, când fie termocentralele funcționau sporadic, din motive comerciale, fie aveau luni la rândul când nu aveau toate grupurile functionale, din pricina reviziilor.

În plus, Petrom a scăzut producția. În primele șase luni ale anului, aceasta a scăzut cu 7%, față de anul trecut, potrivit raportului semestrial al companiei. Previziunea pentru tot 2018 arată un – 4% la producție. Înseamnă alte 200 de milioane de metri cubi lipsă din piața locală. Producția Romgaz a rămas aproape la fel.

Toți acești factori, coroborați, au creat deficit substanțial de gaze în piață, au dus la importuri și extracție din depozite, în plin sezon cald și au crescut prețul de piață l mărfii gaz cu 40%, de la 74-76 lei/MWh, în mai, la 100 lei, în prezent.

Te-ar putea interesa și: