Potrivit lui Adrian Cioroianu, nu este clar nici cum va evolua războiul, nici ce vrea Rusia, de fapt. Cu toate acestea, este limpede că urmărește să strice planurile oricărui stat vecin care dorește să se apropie de Occident.

„Se vede cu un rezultat spectaculos, rezistența ucraineană este efectiv spectaculoasă. Ce va urma? În istoriile lui Herodot e povestea unui rege bogat, care îl întreabă pe un înțelept: cine este cea mai fericită persoană din lume? Solon îi spune: un fierar. Regele spune că este cel mai bogat și nu înțelege de ce nu este cel mai fericit. Solon îi spune că pentru a afla cât de fericit este trebuie să vadă cum va muri.

Istoria acestui conflict se va scrie în funcție de maniera în care se va termina. Deocamdată vedem o Ucraina care rezistă, o armată rusă pe care o bună parte din europeni o considerau mai puternică decât este. Mi-e foarte neclar cu ce se întâmplă acolo unde este armata rusă. Este un front de 1.200 de km și de trei – patru luni vedem numai știri despre Bahmut (unde luptă mercenarii Wagner – n.r.).

Eu am dubii despre ce vrea Putin în acest război. El s-a reorientat într-un fel. Conflictul trebuia să decurgă altfel, există o mare dilemă cu șeful din direcția a V-a a FSB-ului, unii spun că ar fi fost persoana care l-a informat pe Vladimir Putin cu ipoteticul comportament al Ucrainei. Acest director i-ar fi spus că Ucraina va ceda și că unii ucraineni vor primi armata rusă foarte bine. Cert este că nu l-am mai văzut.

Vladimir Putin căuta argumente să atace Ucraina. Cu ani de zile înainte spunea că ucrainenii nu există. Este ideologia lui, nu cădem de acord cu el, dar nimeni nu știe ce vrea. E limpede că vrea să strice planurile oricărui stat vecin care anunță intenția de a se apropia de Occident, fie că este vorba despre Georgia, Ucraina, Moldova sau Belarus”, a spus acesta în cadrul podcastului România lui Cristache de pe canalul de Youtube HAI România!

Rusia percepe NATO ca pe un pericol

Propaganda rusă răspândește ideea că după destrămarea Uniunii Sovietice, a existat un pact cu NATO, potrivit căruia va exista o zonă tampon de care Alianța nu se va atinge. Însă în 30 de ani, NATO a ajuns la granița cu Rusia, ceea ce reprezintă un pericol.

„Orice realitate trebuie interpretată. A murit Gorbaciov și nici nu ne-a spus vreodată, dar el a spus că nu a existat, un document de la Bush, Reagan sau Gorbaciov semnat în care să rezulte că s-ar fi petrecut această înțelegere. Cel care vorbește despre această înțelegere este Vladimir Putin. Că ar fi vorbit la o cafea, o întâlnire… politica internațională nu se face pe vorbe. Nici în memoriile lui Gorbaciov nu spune că ar exista așa ceva.

În al doilea rând, dvs. spuneți de o zonă tampon. Mie mi se pare că Rusia absoarbe zonele tampon, ea crede că zonele o iau în direcția Occidentală. Belarus e o zonă tampon, Ucraina e o zonă tampon, Republica Moldova, dar când vezi că dacă le dai libertate o iau spre vest…

Omul este mai liber, este o șansă pentru cei mai pregătiți, mai abili, mai șmecheri, asta e istoria capitalismului. Ce vină are Occidentul că Ucraina vrea să meargă spre Occident?”, a explicat Adrian Cioroianu.

Războiul din Ucraina, o lecție pentru întreg mapamondul

Istoricul a subliniat că acest război nu mai este doar despre Ucraina, ci reprezintă o lecție pentru restul lumii.

„Este un manifest al unui conducător rus pe nume Vladimir Putin. Se pare că argumentul acesta funcționează, unii ruși cred în povestea asta. Orice om care se uită pe hartă, Rusia este cea mai mare țară de pe fața pământului. Pe 24 februarie anul trecut doar 6% din granițele ei erau cu NATO. Granița alături de China, în orientul ruso-chinez, e infinit mai mare.

Ce ne spune realitatea? Că avem de-a face cu un lider Vladimir Putin care are un plan neoimperial rusesc. A vrut să țină sub control Belarus și Ucraina. Cu Belarus i-a funcționat jucăria, cu Ucraina nu i-a funcționat. Când și-a dat seama că ar putea pierde Crimeea, a luat-o. Că este amestecat Occidentul? Aș putea paria. Dar suntem pe o masă de șah, nu contează cine face prima mutare, dar asta este lumea, o tablă de șah.

Pe de-o parte rezistența ucraineană nu merită glorificată, dar merită apreciată. Că îți place sau nu de Zelenski e cu totul altceva, văd la noi o tendință a unora de a-l ironiza, admit și acest lucru. Problema e alta. Eu înțeleg predispoziția de a fi echidistant. Echidistanța este o mare virtute în societate, dar poți să fii echidistant în războiul Malvinelor.

Sunt niște insule în Pacificul de Sud, mai aproape de Argentina, care spunea că sunt insulele lor, Malvine, iar englezii spun că sunt ale lor, Folkland. Eu citeam revista Lumea, iar tonul său era echidistant. Dar între teoriile rasiale ale lui Hitler și suferințele evreilor nu poți să fii echidistant. Echidistanța nu funcționează cu empatie.

Una peste alta, empatia te obligă să-ți dai seama că o țară care se apără poate să otrăvească, să mintă și să facă orice, o poate face pentru că se apără.

Dincolo de Zelenski sau Ucraina, războiul acesta s-a extins și durat încât deja nu mai este doar despre Ucraina. Este o lecție pentru alții, este un teren experimental pentru arme, tactici, gherile, multe”, a spus el.

Vladimir Putin nu și-a dorit un război de uzură

Potrivit lui Adrian Cioroianu, Vladimir Putin și-a dorit un război rapid, cu pierderi mici.

„Fostul ministru de Externe Ștefan Andrei îmi spunea că Nicolae Ceaușescu se temea de situațiile confuze și se comporta cum se comportă „gâștele prin ceață”. Noi acum să nu ne prefacem că suntem niște gâște care se plimbă prin ceață.

Dacă ne punem mintea la contribuție, nu știm ce vrea Putin, pentru că doar el știe, dar e limpede că obținuse Crimeea. Nu era recunoscută de toți ceilalți, dar americanii au pornit un război pentru Crimeea? Nu s-a întâmplat. Logica ne spune că Vladimir Putin a spus că a mers cu Crimeea. Armatele de suveraniști din est simultan au deschis un front. Rana din 2014 nu a fost doar în Crimeea, ci și în estul Ucrainei.

Dacă Putin a văzut că-i merge… dacă a mizat pe o ocazie istorică? Nu a mizat pe un război de uzură. Niciun lider niciodată când atacă nu mizează pe un război de uzură. Războiul de uzură este tactica celui care se apără, să-l hărțuiască pe atacator. Cel care atacă vrea blitzkrieg, război rapid cu pierderi mici.

Vladimir Putin controlează lucrurile, dar totul are o limită”, a spus istoricul.