Vedeţi mai jos cele zece drepturi şi beneficii garantate pentru orice cetăţean UE sunt, potrivit Comisiei Europene, dar şi dezavantajele cauzate de precaritatea sistemului sanitar din România:

1) Dreptul de a beneficia de asistenţă medicală în altă ţară UE
Atunci când vizitaţi o altă ţară UE, trebuie să beneficiaţi de asistenţă medicala, atâta timp cât aveţi Cardul European de Asigurări de Sănătate. Acesta nu este însă o alternativă la asigurarea de călătorienu acoperă costurile asistenţei medicale furnizate de unităţi private, costurile de călătorie cu avionul înapoi în ţara de origine sau contravaloarea bunurilor pierdute ori furate.
Acest card a început să fie distribuit în România de-abia anul acesta, la începutul lunii aprilie, când asiguraţii care au putut solicita caselor de asigurări de sănătate înlocuirea certificatelor provizorii cu cardurile europene de asigurări de sănătate. Este bine de ştiut că prin cardul autohton, statul decontează anumite servicii medicale, de obicei mai puţine decât decontează alte ţări, aşa că este recomandat să studiaţi bine lista înainte să vă trataţi în străinătate.

2) Dreptul de a vă primi banii înapoi, în cazul în care aţi plătit intervenţii medicale care se decontează în ţara de origine
Dacă beneficiaţi de asistenţă medicală plătită într o altă ţară UE, preţul acestor intervenţii poate fi rambursat de către ţara de origine, în anumite condiţii şi la valoarea din ţară.
Cu puţin timp în urmă, Capital a scris despre o şansă extraordinară, dar ratată, pentru românii care vor să se trateze în ţările UE. Din 25 octombrie 2013, toţi cetăţenii UE se vor putea trata la orice spital din UE, iar apoi vor veni înapoi cu chitanța la casele de asigurări din ţara de origine, care le va rambursa costul tratamentului. Pentru români, acest lucru înseamnă că de fapt ei nu vor beneficia de acest avantaj, pentru că aceste intervenţii se vor deconta la prețul autohton, care este cel mai mic din UE. Acest lucru ne arată că, deşi românii sunt europeni cu acte în regulă, nu se pot bucura aidoma celorlalţi de binefacerile acestui statut. Citiţi mai multe AICI.
3) Dreptul de a primi informaţii despre alternativele de tratament valabile în spitalele europene
Ca pacient european, veţi primi informații privind standardele de siguranță și de calitate în spitalele din diverse țări UE, prin punctele naţionale de contact şi informare pe care orice ţară trebuie să le aibă până la 25 octombrie 2013. Acestea vor furniza pacienților informații cu privire la drepturile lor la asistență medicală din întreaga Europă.
Din nou, există un dezavantaj aici pentru români, întrucât nu există încă niciun punct de contact sau de asistenţă medicală transfrontalieră, iar până în octombrie mai sunt mai puţin de cinci luni.
4) Dreptul de a primi informaţii despre medici sau echipe medicale, de la punctele de asistenţă şi contact
Prin aceste puncte de contact, veţi putea primi informaţii despre medicii la care doriţi să mergeţi să vă trataţi în ţară sau în străinătate, pentru a fi siguri că veţi beneficia de cea mai bună expertiză medicală.
Din nou, nu există puncte de informare.

5) Dreptul de a avea o copie a propriilor dosare medicale
Este obligatoriu, în orice ţară UE, ca pacientul să aibă o copie a dosarelor sale medicale, pe care medicii sunt obligaţi la rândul lor să le întocmească. Ca pacient, aveți dreptul la o copie a acestui dosarul medical, în scopul de a asigura continuitatea asistenței medicale și să fiţi tratat de către un medic ales de dumneavoastră, dacă veți continua tratamentul într-un alt stat membru.
În România, în lipsa unui dosar electronic de sănătate, istoricul medical al pacienţilor este răsfirat prin nenumărate spitale şi cabinete, întrucât nu există o corelare a acestora şi prin urmare, o coerenţă a tratamentelor medicale primite.

6) Dreptul de a vi se recunoaşte reţetele medicale în orice ţară UE
Reţetele medicale primite de la medic trebuie trebuie să fie recunoscute în orice altă ţară UE, pentru a evita întârzieri, întreruperi de tratament și costuri suplimentare.
Tot ceea ce trebuie să faceţi dacă sunteţi într-o asemenea situaţie este să cereţi o  prescripţie medicală transfrontalieră medicului de familie, dar cu mult timp înainte, pentru că este posibil să existe întârzieri de eliberare a acesteia în România, mai ales că pentru a fi valabile, reţetele trebuie să includă semnătura electronică a medicului.

7) Dreptul de a fi tratat cu medicamente sigure și eficiente

Medicamentele trebuie să fie autorizate de către statele membre sau de Comisia Europeană înainte de a fi introduse pe piața UE. Acest lucru înseamnă că pacienții sunt tratați cu medicamente care sunt în conformitate cu standardele stricte de calitate, de siguranță și de eficacitate.
Cum a fost posibil însă acest caz în România? În urmă cu nicio săptămână, s-a constatat că un produs cu aspect de spirt medicinal produs în Bihor, vândut pe piaţă drept loţiune pentru îngrijirea pielii, ar putea fi cauza a peste 20 de decese, de la începutul anului. Loţiunea are în compoziţie alcool metilic într-o concentraţie de 60 grame pe litru, deşi niciun produs cosmetic nu trebuie să conţină această substanţă.
O altă hibă din sistemul sanitar autohton care împiedică accesul garantat la cele mai noi şi eficiente terapii este neactualizarea listei de medicamente compensate sin 2008, fapt care a dus, potrivit experţilor, la o privare de terapii noi a populaţiei şi la agravarea stării de sănătate a populaţiei.

8) Dreptul de a raporta orice reacții adverse la medicamentele pe care le luaţi, direct la autoritățile naționale.
De asemenea, puteți face acest lucru prin intermediul medicului dumneavoastră, farmacist, asistent medical sau de asistenta medicala alt profesionist. Comisia a adoptat recent un nou simbol în formă de triunghi inversat negru pentru a identifica medicamente pentru care este considerată necesară monitorizarea suplimentară. Din septembrie 2013, noul simbol va fi reflectat în prospectul medicamentelor în cauză, precum și informații cu privire la modul de a raporta evenimentele adverse prin sistemul național de raportare.

9) Dreptul de a fi tratat cu dispozitive medicale sigure

Normele UE privind dispozitivele medicale, variind de la bandaje simple pentru mașinile de susținere a vieții mai sofisticate, au scopul unic de a asigura un nivel ridicat de siguranta pacientilor si accesul rapid la tehnologii inovatoare.
În România sunt încă posibile infecţiile intra spitaliceşti, din cauza igienei precare, iar pacienţii sunt nevoiţi să îşi cumpere singuri cele necesare pentru tratament. Mai mult, spitalele din mediul rural duc o lipsă gravă de dispozitive medicale vitale, iar pentru tratament pacienţii trebuie să călătorească şi 40 de km la spitalele judeţene.

10) Dreptul de a beneficia cât mai repede, la nevoie, de transplant de sânge, organe, țesuturi și celule. Pentru a garanta siguranța pacienților, UE a dezvoltat reguli și proceduri comune aplicabile în întreaga uniune, pentru a se asigura că toate intervenţiile sunt atent verificate pentru a preveni transmiterea de boli, de exemplu, HIV sau hepatită.
Aici, România are şi o bilă albă, dar şi una neagră –  Organizatia Mondiala a Sanatatii a recunoscut că este ţara cu cel mai rapid progres al listelor de aşteptare pentru transplant, din toată Uniunea Europeană, datorită lobby-ului făcut în presă în sensul acordului prezumtiv pentru donarea de organe. Totuşi, din lipsă de fonduri, România este, alături de Vietnam, singura ţară din lume care a blocat programul de transplant pe cord şi pe ultimele locuri din europa în ceea ce priveşte finanţarea programelor de transplant.