Europa Centrala si de Est scapa ieftin

Procesul de aderare la Uniunea Europeana, insotit de politici fiscale monetare si fiscale prudente si de reformele structurale ce vor fi impuse in anul viitor, ar trebui sa permita tarilor candidate sa iasa relativ neatinse din aceasta criza economica ce se previzioneaza. Totusi, actiunile militare ce vor urma vor adauga o noua provocare pentru aceste tari, deja confruntate cu greutatile procesului de tranzitie. Schimbarile globale rapide in ceea ce priveste politicile de securitate ar putea det

Procesul de aderare la Uniunea Europeana, insotit de politici fiscale monetare si fiscale prudente si de reformele structurale ce vor fi impuse in anul viitor, ar trebui sa permita tarilor candidate sa iasa relativ neatinse din aceasta criza economica ce se previzioneaza.
Totusi, actiunile militare ce vor urma vor adauga o noua provocare pentru aceste tari, deja confruntate cu greutatile procesului de tranzitie. Schimbarile globale rapide in ceea ce priveste politicile de securitate ar putea determina cresterea sprijinului public pentru aderare in tarile candidate si ar putea reduce la tacere acele state din Uniunea Europeana care sustineau intarzierea procesului de primire de noi membri.
Desi dimensiunea raspunsului militar al SUA, la fel ca si felul in care acesta va fi dat ramane o necunoscuta, tarile candidate vor suferi in urma incetinirii cresterii economice mondiale.
Reducerea cererii de bunuri si servicii si scaderea apetitului pentru risc al investitorilor internationali vor fi rezultate sigure ale conflictului ce va urma. Pe acest teren nesigur, media cresterii economice a statelor din zona nu va depasi 3,5% anul viitor, desi, in statele baltice, cifrele ar putea fi mult mai spectaculoase. Perspectiva unei cresteri economice incetinite va afecta veniturile bugetare si va determina, fara indoiala, politici fiscale mult mai restrictive.
Tarile fruntase in cursa pentru aderare, precum Cehia, Slovenia sau Ungaria au primit ratinguri apropiate celor din economiile avansate. Acest lucru le pune intr-o lumina mult mai favorabila si le da acces mult mai usor la sursele internationale de finantare. Este la fel de adevarat ca incetinirea cresterii economice va reduce veniturile din taxe si impozite in toata regiunea, ceea ce va cere, din partea tarilor cel mai bine situate in cursa pentru aderare la UE, o politica fiscala mult mai restrictiva, mai ales in Cehia si Polonia.    

Statele Baltice
Tarile Baltice au fost grav scuturate de criza economica din Rusia, in 1998. De aceasta data, este de asteptat sa suporte bine noua conjunctura internationala. Reducerea cererii din partea partenerilor din Occident va putea fi compensata de cresterea robusta a sectorului petrolier din Rusia.
Dupa 1998, deficitele bugetare au revenit in limite normale, in jur de 1-2% din PIB, in toate tarile Baltice, iar perspectivele privind aderarea la Uniunea Europeana in urmatorii cinci ani va sustine reformele structurale.

Malta si Cipru
Tari dependente in mare masura de veniturile din turism, Malta si Cipru ar putea fi printre cele mai lovite de recesiunea industriei de transport aerian. Raspunsul la aceasta situatie poate fi diferit. In Cipru, preocuparea pentru securitate interna va asigura continuarea reformelor structurale si consolidarea fiscala cerute de procesul de integrare. Pe de alta parte, in Malta, unde opiniile privind aderarea la UE sunt impartite, perspectiva unor reforme similare cu cele din Cipru nu este la fel de clara. Daca cresterea economica este incetinita, guvernul va avea mari dificultati in a muta angajatii din sectorul de stat catre economia privata.

Cehia Si Polonia
Ambele se confrunta cu deficite bugetare nesustenabile – aproape 10% din produsul intern brut pentru Cehia si 4,5% in Polonia –
si deficite mari ale contului curent – 5-6% din produsul intern brut. In ultimii ani, vanzarea activelor detinute de stat a avut o contributie majora la politica fiscala si a ajutat ambele tari sa-si finanteze deficitele mari ale contului curent fara a slabi bugetul
guvernamental. Acum, din cauza schimbarii conjuncturii externe, privatizarea va fi incetinita, ceea ce aduce din nou in discutie o politica fiscala, de acum inainte, mult mai stransa. Din punctul de vedere al presiunii fiscale ce va fi experimentata de Polonia, Standard&Poor’s a revizuit perspectiva de rating pentru imprumuturile in valuta, de la pozitiv la stabil.

Croatia si Slovacia
Croatia nu a fost admisa, in acest moment, ca stat candidat la integrare in UE. Impreuna cu Slovacia, se afla pe primele locuri privind dependenta de capitalul speculativ si de investitiile straine, din cauza nevoilor ridicate de capital strain si a unei politici fiscale putin flexibile. Politicile, care vor fi concepute de acum inainte de guvernele celor doua state, vor fi hotaratoare privind evolutiile viitoare. Deficitul fiscal ridicat al Croatiei (6,5% din PIB in 2001) nu permite nici un fel greseala in politica fiscala. Guvernul croat a redus deja previziunile privind veniturile din privatizare si s-a imprumutat mai mult decat anticipase. Planurile pentru 2002 arata ca politica fiscala va fi si mai restrictiva, indicand un deficit de 4,3% din PIB. In cazul Slovaciei, ar putea fi mentinute previziunile optimiste, chiar in aceasta perioada de criza, reformele structurale avansand in mod semnificativ pe parcursul ultimilor ani.

Romania
Politica macroeconomica bazata pe un amestec de stimulente fiscale si politica monetara lejera pare a fi din ce in ce mai greu de sustinut, iar deficitul contului curent se adanceste din nou. Pe acest fundament, creste riscul ca strategia de dezinflatie a Guvernului sa esueze, atragand dupa sine o depunctare a Romaniei in ceea ce priveste ratingul acordat de Standard&Poor’s. In fata acestor pericole, completate de perspectiva unei crize globale, esentiala este o politica fiscala restrictiva si o implementare rapida a reformelor structurale. Aceste politici vor fi, de asemenea, obligatorii pentru a accesa fondurile disponibile prin programele agreate cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala.

In Occident, Germania este cea mai expusa
Cutremurul din economia americana se intinde peste Ocean. Va putea Europa sa faca fata cu bine vartejului economic si politic starnit de atentatele de la 11 septembrie? Greu de crezut.
Un tablou al celor intamplate in decurs de doar o saptamana nu este deloc incurajator. British Airways a anuntat ca reduce 7000 de locuri de munca, Volkswagen a anuntat ca inchide pentru o saptamana principalele fabrici din Germania. Creatorii de moda au anulat toate petrecerile programate pentru festivalurile din aceasta toamna, de la Milano.
Economia Europei isi incetinise cresterea de mult timp. Acum ar putea intra in recesiune. Germania ar putea fi cea mai crunt lovita, din moment ce este cea mai expusa la evolutiile din SUA. Veniturile Daimler Chrysler, spre exemplu, sunt asteptate sa scada cu 70% din cauza reducerii vanzarilor diviziei americane.
Pentru mult timp, economistii au fost de parere ca Europa ar putea rezista intr-un climat international defavorabil, din moment ce comertul extern contribuie cu doar 20% la economia UE. Credeau, de asemenea, ca reducerile de taxe in Germania, Franta si Italia vor impulsiona cererea. Dupa 11 septembrie si-au revizuit previziunile, prognozand o crestere de doar 1,1% anul viitor.
Exista aici o lectie privind globalizarea. Avantul economiei americane a adus multe companii europene pe noul continent. Acum, pentru Simenes, de exemplu, 25% din venituri vin din operatiunile de peste Ocean. Daca economia americana intra in recesiune, va antrena companiile din Europa in acest proces. Din 11 septembrie, companiile au inceput sa-si anuleze planurile de investitii, sa-si reduca personalul sau sa caute capital. Fabricantul aeronavelor Airbus a renuntat la planurile de a-si extinde capacitatea de productie. Singura lumina vine din faptul ca inflatia se mentine la limite joase, ceea ce permite Bancii Centrale Europene sa reduca mai mult dobanzile. Acest lucru va da o gura de oxigen companiilor de telecomunicatii, indatorate pana peste cap, pentru care capitalul poate deveni mai ieftin.
Reducerea dobanzilor nu va fi insotita de o crestere a cheltuielilor guvernamentale, ceea ce nu va permite interventii in sectoarele atinse de criza. In plus, este de asteptat ca valul de panica sa
atinga si cheltuielile populatiei, care se vor reduce. r
Totusi, socul nu va fi distribuit egal. Cele mai lovite vor fi companiile aeriene, fabricantii de avioane si furnizorii lor. Producatorii de bunuri de lux dau si ei semne de nervozitate. Chiar daca estimarile in acest domeniu nu sunt clare, investitorii s-au decis: in cazul companiei Bulgari, pretul actiunilor a scazut cu 30%. r
Cine va scapa? Probabil companiile care fabrica produse fara de care oamenii nu pot trai: industria alimentara si de medicamente. Poate bancile, pentru ca va fi in continuare nevoie de servicii bancare.r