Nouă din zece tineri europeni consideră că eforturile de combatere a schimbărilor climatice le pot îmbunătăţi sănătatea şi bunăstarea (91% din segmentul de vârstă 15-24 de ani), conform unui Eurobarometru special privind viitorul Europei, dat publicităţii marţi de Parlamentul European şi Comisia Europeană. Sentimentul este împărtăşit de 87% din totalul celor care au răspuns la sondaj.

Sondajul arată că 81% din europeni sunt mulţumiţi că trăiesc în UE; 68% văd Uniunea ca pe un loc stabil într-o lume agitată, iar 67% sunt de părere că proiectul european oferă perspective de viitor tineretului.

Cercetarea a fost efectuată în perioada 16 septembrie – 17 octombrie 2021 în toate cele 27 de state membre ale UE, prin interviuri directe sau – când a fost necesar din cauza pandemiei de coronavirus – online. În total, au răspuns la întrebări circa 26.530 de europeni.

La începutul lui 2022 – Anul European al Tineretului – sondajul „evidenţiază părerile tinerilor europeni despre provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană”, arată comunicatul de prezentare a rezultatelor, potrivit Agerpres.

Aproape jumătate din europeni (49%) consideră că schimbarea climei este principala problemă globală pentru viitorul UE. O largă majoritate sprijină obiectivele de mediu ale Pactului Verde European; 88% din europeni sunt convinşi că este importantă creşterea ponderii energiei regenerabile în economie şi a eficienţei energetice; 80% sunt de acord că este important ca Europa să devină până în 2050 primul continent neutru din punct de vedere climatic şi să promoveze creşterea pieţei de vehicule cu emisii zero sau reduse.

Alte probleme indicate de europeni sunt sănătatea (34%), migraţia forţată (circa 30%). Atingerea unor standarde de viaţă comparabile peste tot în UE (31%) şi o politică comună în domeniul sănătăţii (22%) sunt considerate cele mai benefice pentru viitorul Europei. Sunt prioritare şi solidaritatea mai mare între statele membre (21%) şi eficienţa energetică (20%).

Cele mai mari probleme pentru Uniunea Europeană în sine sunt inegalităţile sociale (36%), şomajul (32%) şi migraţia (31%). Ca şi la nivel global, în UE cele mai mari probleme sunt cele de mediu şi climatice (32%).

Cele mai mari valori ale UE sunt, conform opiniilor europenilor, respectul pentru democraţie, drepturile omului şi statul de drept (27%), urmate de puterea industrială şi comercială (25%). UE reprezintă mai bine decât alte ţări valori cum ar fi pacea (49%), libertatea de opinie (47%), egalitatea şi solidaritatea socială (45%) sau toleranţa şi deschiderea faţă de ceilalţi (44%),

Marea majoritate a europenilor sunt fericiţi că trăiesc în UE (81%), respectiv în ţara lor (89%) şi sunt mulţumiţi de viaţa lor familială (89%).

Circa 43% din europeni afirmă că marele câştig de pe urma implicării generaţiei tinere în Conferinţa privind viitorul Europei constă în concentrarea asupra problemelor care îi interesează pe tineri. De asemenea, tineretul aduce energie şi motivare pentru reforme şi schimbări (aspect menţionat de 35%) şi se concentrează asupra unui viitor mai relevant pentru problemele actuale ale societăţii (33%).

Cetăţenii europeni sunt interesaţi în continuare să participe şi să contribuie la Conferinţă. Mai mult de jumătate (59%) preferă să facă asta prin intermediul sondajelor, dar destul de mulţi (46%) sunt dispuşi şi să participe la reuniuni în regiunea lor. Alte mijloace atractive sunt consultările online (40%), transmiterea ideilor şi a propunerilor către politicienii europeni şi de la nivel naţional (39%) şi participarea la evenimente culturale şi sportive legate de Conferinţă (39%).

Principalele teme ale Conferinţei ar trebui să fie mediul (consideră 44% din europeni), sănătatea (40%), economia, echitatea socială şi locurile de muncă (40%).

Dintre cei care au răspuns, 53% s-ar simţi încurajaţi să participe la Conferinţă dacă ar fi convinşi că astfel vor avea un cuvânt de spus pentru obţinerea unor rezultate concrete; 90% spun că vocea cetăţeanului ar trebui luată mai mult în considerare pentru deciziile privind viitorul Europei, iar 55% consideră că mijlocul cel mai eficient de a obţine acest lucru este votul la alegerile europarlamentare.