«Dacă ne uităm în trecut, vedem că economia a fost influențată de evoluția din exterior, iar riscurile cele mai mari tot de acolo vin“, spune Ciprian Dascălu, economist șef la ING România. Practic, ar trebui să avem parte de o catastrofă pe zona internă ca să asistăm la o deraiere semnificativă a economiei. Cum însă atât economia globală, cât și cea a Uniunii Europene (cu care încheiem trei sferturi din relațiile comerciale externe) sunt estimate să crească în 2018 mai mult decât anul trecut, nu avem motive majore de îngrijorare. 

Aceasta nu înseamnă că oamenii de afaceri nu privesc cu oarecare pesimism anul în curs. Barometrul de opinie realizat de Keysfin relevă că managerii de companii sunt îngrijorați de incertitudinile legate de a doua parte a anului, de schimbările din Codul Fiscal și de „zgomotul“ de pe scena politică.

„Codul Fiscal reprezintă principala preocupare a mediului de business. Schimbările semnficiative din ultima parte a anului trecut și perspectivele unor noi modificări în acest domeniu ridică cele mai mari semne de întrebare“, arată analiștii KeysFin, care adaugă că mulți oameni de afaceri și-au amânat investițiile și planurile de extindere din aceste motive. 

La toate acestea se adaugă și scumpirea preconizată a creditării, mai ales după semnalul dat de Banca Națională a României, care a majorat dobânda de politică monetară la 2%, de la 1,75%. „Cel mai probabil vom vedea un ROBOR la trei luni între 3% și 3,5% în perioada care urmează“, spune Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiari-Bancari din România, care a adaugă că mesajul BNR de săptămâna trecută a fost că nu se dorește o creștere rapidă a dobânzilor la împrumuturi pentru a nu bloca finanțarea investițiilor. 

Alegeri, alegeri

În condițiile unei inflații țintă de 2,5% anual, o dobândă de politică monetară de 3,5% este considerată normală pentru a nu penaliza economisirea. Dar, după cum arată consensul economiștilor, majorarea de către BNR se va realiza gradual pentru a nu descuraja semnificativ finanțarea investițiilor. Cursul de schimb evoluează în limite chiar mai strânse, fiind văzut la 4,6 – 4,7 lei pe euro în următoarea perioadă, cu posibilitatea de a ajunge mai sus, la 4,75 unități pe euro, doar dacă cresc dezechilibrele din sectorul comercial, respectiv importuri pentru consum

 

“Consumul va decelera, nu vom mai vedea creșteri de 8-9%, dar va rămâne la 4-5%”

Ciprian Dascălu, economist șef la ING România.

Consumul va participa și anul acesta la creșterea PIB, dar în cuantum mai redus decât anul trecut. În orice caz, majorarea consumului este o oportunitate pe care antreprenorii nu ar trebui să o rateze în sensul acoperirii cererii din producția internă.

„Problema consumului este că 75% din creștere merge către importuri, iar acest lucru trebuie schimbat“, arată și Horia Braun-Erdei, economist șef la BCR, care arată totodată că valoarea adăugată din România este mult sub cea din statele occidentale. Mai exact, la o cheltuială de 1 leu cu materiile prime, valoarea produsului final este de 1,6 lei în România, adică un plus de 60%, în timp ce în Germania valoarea adăugată crește până la 180%. 

Analiștii au realizat și o evaluare a locuințelor, a căror vânzare prin credit a luat avânt puternic anul trecut, iar rezultatul indică o supraevaluare cu circa 20-25% în medie. „Un calcul bazat pe chiria ce poate fi încasată pe metru pătrat, pe zece ani, cu un grad de ocupare de 90% a activului și reinvestirea chiriei la un randament anual de 3%, ne duce la un preț pe metru pătrat de 1.000 – 1.050 euro, preț care acum este de 1.250 euro“, arată Iancu Guda. La fel și pentru zonele nișate și mai scumpe, unde în prezent se vinde cu circa 2.000 de euro pe metru pătrat, prețul calculat ar trebui să fie de circa 1.500 euro. 

Din fericire, nu este un nivel major de supraevaluare, mai ales că în piață se fac și alte calcule, cu alte rezultate, iar perspectivele pentru 2018 nu arată crearea unei bule. În ceea ce privește creșterea PIB, un avans între 4,1% și 4,5% este consensul ge­neral pentru acest an.