Statele din Europa Centrală şi de Est sunt mai bine pregătite pentru o criză a gazelor decât erau iarna trecută, însă au înregistrat progrese nesemnificative în încercarea de a reduce dependenţa de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia, potrivit unei analize a Reuters.

Iarna trecută, o dispută între Rusia şi Ucraina privind tranzitul gazelor natrurale a determinat Moscova să sisteze livrările prin conducta care alimentează regiunea. O parte importantă a populaţiei din Europa Centrală şi de Est a rămas fără căldură în mijlocul iernii, în timp ce numeroase companii au fost nevoite să reducă sau să oprească activitatea.

Decizia Rusiei de a opri livrările a surprins oficialii din statele respective nepregătiţi şi incapabili să acceseze rapid rezerve din alte părţi ale Europei. În plus, o parte importantă a capacităţilor de stocare nu erau umplute la capacitate maximă.

Lipsa conexiunilor între ţările vecine şi a capacităţii de a inversa fluxul de gaz în conducte a înrăutăţit problema, notează Reuters.

Impact mai puţin sever

Chiar dacă situaţia s-ar repeta, imapctul ar fi mai puţin sever, întrucât statele au adoptat măsuri, inclusv posibilitatea de a inversa tranzitul de gaz cu alte părţi ale Europei, a spus Andrew Morris, director la compania de consultanţă energetică Poyry din Londra.

„Vor fi afectaţi din nou, dar posibil nu la fel de grav ca ultima dată. Iarna trecută a durat destul de mult inversarea fluxurilor de gaze şi aprovizionarea prin intermdiul cargourilor cu gaz petrolifer lichefiat”, a afirmat el.

Rusia, unica sursă de gaz pentru multe state

Totuşi, state din Balcani ca Bulgaria, afectate cel mai grav de criza gazelor din cauza lipsei de acces la rute alternative, au făcut progrese reduse în reducerea dependenţei aproape totale de gazul importat din Rusia.
Uniunea Europeană a decis să finanţeze parţial construcţia de conexiuni înte ţările membre din Sud-Estul Europei, însă România, Bulgaria şi Grecia nu au anunţat un calendar sau alocarea de fonduri pentru construcţia acestora.

În plus, o iniţitivă a opt state din Europa Centrală şi de Est de a-şi conecta reţelele de distribuţie a gazelor, anunţată în 2008, nu a avansat mai departe de stadiul de proiect.

Stocuri ceva mai mari

Stocurile de gaze din Europa Occidentală, cu excepţia depozitului de la Baumgarten (Austria), sunt aproape pline, la un nivel uşor peste cel de anul trecut. Marea Britanie şi Italia au inaugurat noui terminale pentru gaz petrolifer lichefiat care vor creşte cantitatea disponibilă pentru aprovizionare, inclusiv pentru statele conectate la reţelele de gazoducte ale celor două ţări.

Ungaria a deschis un nou depozit pentru stocarea de gaze, în timp ce distribuitorul slovac SPP a semnat angajamente de aprovizionare cu mai multe companii din Europa de Vest.

În Serbia, oficialii au iniţiat acţiuni de umplere a rezervorului de la Banatski Dvor şi au închiriat facilităţi de stocare în Ungaria.”Serbia este clar mai bine pregătită ca anul trecut. Însă întrebarea principală este cât gaz natural vor putea accesa pe zi (din rezerve, n.r.)”, a declarat Ian Brown, analist în departamentul de energie al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

În caz de criză, clienţii industriali vor fi opriţi

Răspunsul politic şi tehnic la o nouă criză va fi mai rapid la o nouă sistare a livrărilor, decât iarna precedentă, oferind statelor o situaţie mai bună în gestionarea problemelor.
Principalul răspuns va fi reducerea consumului de către clienţii industriali pntru ca populaţia să poată beneficia de încălzire. Autorităţile analizează şi modalităţi de a creşte capacitatea de înmagazinare şi de a inversa fluxul de gaze al conductelor care fac legătura cu Vestul Europei.

SURSA:Mediafax

 

Te-ar putea interesa și: