Ani de-a rândul, trei generaţii de locuitori din Ercolano, un oraş cu 55.000 de locuitori situat la 14 kilometri de Napoli, au făcut un singur lucru: au strâns din dinţi şi au plătit lunar, fără să crâcnească, extorsiuni între 150 şi 1.500 de euro, bani pe care membrii Camorrei îi cereau pentru a nu le face viaţa imposibilă. Brutarul, mecanicul, proprietarul benzinăriei sau al magazinului de haine, pescarul, bijutierul, opticianul, barmanul sau preotul…toţi erau victime ale mafiei.  

Aceştia s-au săturat însă de această situaţie, aşa că au pus piciorul în prag, Ercolano devenind primul oraş din sudul Italiei care refuză să cedeze în faţa cerinţelor băneşti ale mafiei.

"Ercolano, teritoriu eliberat de extorcare", va proclama sfidător un semn care să fie afişat, provocator, la intrarea în localitate. "Noi nu mai suportăm abuzuri", arată cu mândrie afişele care atârnă pe numeroase vitrine. O adevărată provocare, având în vedere că, potrivit datelor asociaţiei SOS Impresa, plata impozitului impus de mafioţi cu ameninţări şi intimidări celor ce deţin un magazin, aduce în fiecare an în cuferele crimei organizate din Italia circa 10 miliarde de euro şi afectează aproximativ 160.000 de companii.

"În Ercolano suntem liberi acum", povesteşte Giuseppe Scognamiglio, coordonatorul unui post de radio împotriva mafiei. "Dar cu numai câţiva ani înainte, viaţa aici era foarte diferită: toată lumea plătea mafioţii, asasinatele erau la ordinea zilei, membrii crimei organizate se plimbau pe străzi înarmaţi, se deplasau în maşini blindate şi dotate cu mitraliere, iar oamenii erau pur şi simplu morţi de frică".

Revolta din Ercolano împotriva mafiei a început în 2004, când pentru prima dată în istoria oraşului, o antreprenoare a îndrăznit să apeleze la forţele de ordine şi să denunţe faptul că un mafiot a venit la ea la magazin şi i-a cerut bani pntru a nu-i crea probleme.

"Nu ştiu de ce, dar până în acel nu au mai încercat să mă şantajeze pentru bani. Când a venit tipul acela la mine în magazin şi mi-a spus pe un ton ameninţător că trebuia să-l plătesc, mi-a fost frică, foarte frică. Dar m-am gândit că era mai bine să închid magazinul decât să trăiesc toată viaţă cu acea teamă. Aşa că i-am spus mafiotului că nu îl plătesc şi m-am dus direct la poliţie să denunţ ce s-a întâmplat. Este mai bine să mori o dată decât să mori zilnic", a povestit Raffaella Ottaviano pentru El Mundo.

Actul el eroic al Raffaellei Ottaviano s-a dovedit a fi unul memorabil, mai ales că alţi oameni de afaceri care îndrăzniseră să înfrunte Mafia plătiseră scump îndrazneala lor. Sofia Ciriello, proprietara unei brutării, este un caz mai puţin fericit. Nu numai că mafioţii au ameninţat-o cu pistolul ca să plătească, ci i-au pus şi o bombă în brutărie.

Dar punctul de cotitură a avut loc în 2005, când Nino Daniele a fost ales primarul oraşului Ercolano, care pe atunci trăia în mijlocul unui război sângeros între două clanuri Camorra. "Nu pot să vă spun o cifră, dar numeroase magazine au fost nevoite să se închidă pentru că nu mai puteau suporta această povară. Toate afacerile din oraş erau în criză, Ercolano trecea printr-o dramă economică şi umană. Trebuia să fac ceva", a povestit fostul primar al oraşului.

În cei patru ani în care a fost primar, a lucrat din greu pentru a reconstrui încrederea locuitorilor din Ercolano în instituţii. Nu numai că a îndrăznit să vorbească împotriva mafioţilor, aflându-se în fruntea marşurilor de protest împotriva lor, ci a luptat contra acestora şi cu ajutorul poliţiei.

El a anulat toate contractele municipale cu firme suspectate a fi legate de Camorra, a luat atitudine faţă de abuzurile imobiliare, a adoptat măsuri care să încurajeze comercianţii să refuze plăţile către Mafie, adoptând o lege care îi scutea de la orice taxe locale timp de trei ani, pe cei care raportau extorcarea de către Mafie.

Rezultatele au fost uimitoare, aproximativ 250 de mafioţi din Ercolano aflându-se astăzi în spatele gratiilor. Nu mai există crime sau arme. De asemenea, 23 de oameni de afaceri locali, şantajaţi de-a lungul anilor de Mafie, au avur curajul să denunţe 41 de membri ai crimei organizate şi să ia parte la acţiuni legale împotriva acestora.

Te-ar putea interesa și: