Energia nucleară redevine atractivă în UE. Bruxelles-ul dă bani pentru investiții în reactoare modulare mici

Energia nucleară revine în centrul strategiilor europene, pe fondul crizelor energetice și al dependenței ridicate de importuri. Mai multe state își regândesc politicile, în timp ce liderii UE admit că renunțarea la această sursă a fost o eroare strategică. Diferențele de prețuri între țări, presiunile economice și nevoia de securitate energetică accelerează această schimbare de direcție, însă provocările legate de costuri și tehnologie rămân semnificative.

Europa redescoperă energia nucleară în contextul crizelor energetice și al dependenței de importuri

Energia nucleară revine în prim-planul dezbaterilor europene, pe fondul preocupărilor tot mai mari legate de dependența de combustibili fosili și de vulnerabilitatea continentului în fața crizelor globale de aprovizionare.

Mai multe state europene își reconsideră poziția față de această sursă de energie, în timp ce liderii politici încep să recunoască deschis că renunțarea la energia nucleară a contribuit la dezechilibrele actuale din sectorul energetic.

Țări precum Italia, Belgia, Suedia sau Grecia analizează din nou rolul energiei nucleare în mixul lor energetic, se arată într-o analiză a BBC, în timp ce în Regatul Unit și în Franța aceasta este din ce în ce mai mult percepută drept o soluție strategică pentru asigurarea securității energetice.

Tendința este susținută și de pozițiile unor lideri europeni importanți, care admit că deciziile din trecut privind reducerea capacităților nucleare au avut consecințe semnificative.

La recentul Summit European al Energiei Nucleare de la Paris, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat că decizia Europei de a reduce rolul energiei nucleare a fost o greșeală strategică. Aceasta a subliniat că, în 1990, aproximativ o treime din electricitatea produsă în Europa provenea din energie nucleară, însă această pondere a scăzut în prezent la circa 15%.

În opinia sa, această evoluție a dus la o dependență majoră de importurile de combustibili fosili, în special petrol și gaze, care reprezintă în prezent peste jumătate din consumul energetic al continentului.

Această dependență face Europa extrem de vulnerabilă la șocuri externe, fie că este vorba despre întreruperi ale livrărilor sau despre creșteri bruște ale prețurilor. Situațiile recente, precum reducerea livrărilor de energie din Rusia după impunerea sancțiunilor sau tensiunile din Orientul Mijlociu care afectează tranzitul prin strâmtoarea Ormuz, au demonstrat cât de expus este continentul la fluctuațiile pieței globale.

Efectele asupra prețurilor la energie electrică diferă semnificativ de la o țară la alta, în funcție de structura mixului energetic

Creșterea prețurilor la gaze se resimte în întreaga Europă, însă efectele asupra prețurilor la energie electrică diferă semnificativ de la o țară la alta, în funcție de structura mixului energetic.

De exemplu, Spania, care a investit masiv în energie eoliană și solară, beneficiază de prețuri estimate la aproximativ jumătate față de cele din Italia, unde gazul stabilește prețul energiei electrice în majoritatea cazurilor.

Franța oferă un contrast și mai puternic. Fiind cel mai mare producător de energie nucleară din Europa, aceasta generează aproximativ 65% din electricitatea sa din această sursă. Ca urmare, prețurile energiei electrice sunt considerabil mai scăzute comparativ cu alte economii majore.

În Germania, de exemplu, prețurile estimate pentru energia electrică sunt de până la cinci ori mai mari decât în Franța.

Decizia Germaniei de a renunța treptat la energia nucleară după dezastrul de la Fukushima din 2011 a avut efecte profunde asupra economiei sale. Industriile mari consumatoare de energie, precum cea auto sau chimică, au devenit puternic dependente de gaz.

În acest context, institutele economice din Berlin și-au redus semnificativ prognozele de creștere economică pentru 2026, estimând un avans de doar 0,6% din PIB, în principal din cauza creșterii costurilor energetice.

Această situație a determinat o schimbare de atitudine la nivel politic. Germania, care anterior s-a opus tratării energiei nucleare pe picior de egalitate cu sursele regenerabile în legislația europeană, a început să își revizuiască poziția și să renunțe la o parte dintre rezervele ideologice privind energia nucleară.

Provocările și limitele revenirii energiei nucleare în Europa

În ciuda interesului reînnoit pentru energia nucleară, numeroase provocări rămân. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a subliniat la summitul nuclear că această formă de energie este esențială pentru atingerea simultană a obiectivelor de independență energetică și neutralitate climatică, considerând că energia nucleară permite reconcilierea suveranității energetice cu decarbonizarea economiei.

Cu toate acestea, organizațiile de mediu avertizează că investițiile masive în energia nucleară ar putea încetini dezvoltarea surselor regenerabile. În plus, există și riscuri geopolitice, întrucât unele state din Europa Centrală, precum Ungaria și Slovacia, depind încă de tehnologia nucleară și de combustibilul provenit din Rusia.

O altă problemă majoră este vechimea infrastructurii existente. Multe dintre reactoarele nucleare europene sunt aproape de finalul duratei de viață, iar menținerea sau modernizarea acestora necesită investiții uriașe. Experții subliniază că extinderea capacității nucleare implică costuri ridicate și perioade lungi de implementare.

În plus, multe guverne europene se confruntă cu constrângeri bugetare semnificative, fiind nevoite să gestioneze simultan cheltuieli sociale ridicate și angajamente sporite în domeniul apărării. În acest context, alocarea resurselor pentru proiecte nucleare devine o decizie dificilă.

Pe de altă parte, energia nucleară pierde teren în fața surselor regenerabile și din perspectiva costurilor. Energia eoliană și solară au devenit tot mai accesibile, ceea ce ridică întrebări privind competitivitatea pe termen lung a energiei nucleare.

În încercarea de a depăși aceste obstacole, Comisia Europeană promovează dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR), considerate o alternativă mai flexibilă și mai accesibilă. Acestea pot fi produse în serie și adaptate pentru diverse utilizări, inclusiv alimentarea centrelor de date, producția de hidrogen sau sistemele de încălzire locală.

Uniunea Europeană a anunțat recent un pachet de investiții de 330 de milioane de euro pentru susținerea tehnologiei SMR, cu obiectivul de a facilita dezvoltarea acesteia până la începutul anilor 2030. Cu toate acestea, tehnologia nu este încă matură, iar la începutul anului 2026 nu fusese acordată nicio licență de construcție pentru astfel de proiecte în UE, se mai arată în analiza BBC.

Principalele informații despre situația energiei nucleare în Europa

Aspect analizat	Situația actuală
Pondere energie nucleară în 1990	Aproximativ 33%
Pondere energie nucleară în prezent	Aproximativ 15%
Importuri energetice ale Europei	Peste 50% din consum
Producție nucleară Franța	~65% din electricitate
Diferență preț energie Germania vs Franța	De până la 5 ori mai mare în Germania
Creștere economică estimată Germania 2026	0,6% din PIB
Investiții UE în SMR	330 milioane euro
Stadiu SMR în UE	Fără licențe de construcție în 2026
Principale riscuri	Costuri mari, dependență de importuri, infrastructură veche
Alternative în creștere	Energie eoliană și solară