Indepedenţa energetică este un punct forte pe agenda tuturor statelor europene. România nu stă prost la acest capitol, dar fără investiţii în noi capacităţi de producţie de energie electrică, ţara noastră devine tot mai dependentă de importurile de gaze din Rusia. La capitolul proiecte, autorităţile se laudă cu o mulţime de investiţii, dar când vine vorba de punerea în funcţiune observăm, din păcate, că acestea pot fi numărate pe degetele de la o mână. De exemplu, construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă bate pasul pe loc, iar construcţia de noi centrale în cogenerare merge în pas de melc.

Aşteptări mari în eolian

Unul dintre sectoarele care se bucură de interesul investitorilor este cel eolian. Conform datelor Transelectrica, există avize şi contracte de racordare la reţea pentru un total de aproape 18.000  MW în eolian, adică puterea totală instalată acum în capacităţile de producţie de electricitate din România. Totuşi, doar o mică parte din această sumă colosală va ajunge să fie instalată. De exemplu, la începutul acestui an, capacitatea totală instalată era de 1.000 de MW în eolian, iar până la finele anului se estimează punerea în funcţiune a încă 1.000-1.300 de MW. Unul dintre marii investitori în energie eoliană şi care va continua investiţiile este grupul italian Enel. Anul trecut, Enel Green Power, divizia de energie regenerabilă a grupului prezent pe piaţa românescă din 2005, a investit anul trecut în România 330 de milioane de euro în parcuri eoliene, puterea instalată fiind de 269 MW.

Francesco Starace, director general al Enel Green Power, a declarat, la Roma, că până la finele anului se vor mai instala 180 MW. Este de remarcat interesul crescut al italienilor pentru România, având în vedere că Fulvio Conti, şeful grupului Enel, a declarat că, în acest an, pe plan mondial, grupul va construi capacităţi de până la 1.000 de MW. Dana Duică, director executiv al Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană, estima, recent, pentru EVZ, că în acest an investiţiile în turbine eoline se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de euro, în situaţia în care proiectele anunţate de investitori vor fi duse la bun sfârşit.
În următorii cinci ani, planurile grupului italian în România vizează investiţii de 750 mil. euro, potrivit lui Carlo Tamburi, directorul diviziei internaţionale.

Investiţiile vor fi alocate pentru modernizarea reţelei de distribuţie în cele trei zone, Muntenia Sud, Dobrogea şi Banat, dar şi pentru introducerea de contoare inteligente, prin care clientul îşi controlează mai eficient consumul de energie şi care îi poate furniza în timp real mai multe informaţii despre consum sau preţul energiei. La nivel european, există o directivă care prevede ca 80% dintre consumatori să aibă instalat smart meters – contoare inteligente – până în 2020. În România discuţiile pe acest subiect sunt doar la început.