Poate cea mai aşteptată premieră din această nouă stagiune este „Omul care a văzut moartea“, una din cele mai jucate piese ale lui Victor Eftimiu, director în mai multe rânduri al Teatrului Naţional din Bucureşti între anii 1920 și 1945. Distribuţia este una de excepţie în această piesă regizată de Dan Tudor: tânărul nominalizat la ultima ediţie a Premiilor UNITER la categoria cel mai bun actor – Lari Giorgescu -, Marius Bodochi şi Răzvan Oprea.
„Actori din toate generaţiile vor veni la întâlnirea cu publicul actualei stagiuni“, spune Claudia Cîrlig, PR Manager la Teatrul National Bucuresti.  Alte premiere la TNB sunt „Micul infern“, „Nebun din dragoste“ şi „Revizorul“, iar nume cunoscute ale teatrului sunt și pe afişul acestor spectacole: Ileana Stana Ionescu, Rodica Popescu Bitănescu, Claudiu Bleonţ şi mulţi alţii.
Teatrul a reuşit să îşi menţină gradul propus de ocupare a sălilor şi numărul de reprezentaţii, în ciuda procesului amplu de reabilitare prin care trece de circa doi ani clădirea în care funcţionează. „Numărul sălilor de spectacole, implicit numărul spectatorilor,  a fost diminuat treptat. Primele două săli date în folosinţă anul trecut, Sala Mică şi Sala Media,  dispun de un număr mic de locuri, în jur de 150 fiecare, fapt ce a dus la scăderea numărului de spectatori şi de bilete vândute. Totodată, dispariţia unor  spaţii pentru repetiţii a afectat ritmul premierelor“, spune PR-ul TNB. Mai mult, odată cu intrarea Sălii Mari în lucrări de reabilitare în luna iunie a acestui an, numărul de locuri fizice la spectacole a continuat să scadă,  ieşind din circuit cele peste 1.000 de locuri.
Totuşi, situaţia începe să se remedieze din această toamnă, când spectatorii vor avea acces în trei săli noi, cu o capacitate însumată de aproximativ 900 de locuri: Sala Studiu (fosta Operetă) , Sala Atelier şi Sala Cea Nouă. „După redistribuirea spectacolelor TNB la noile săli (proces care presupune atât eforturi umane, cât şi financiare), capacitatea celor trei săli va reprezenta echivalentul capacităţii Sălii Mari care a intrat în reconstrucţie în vară“, spun reprezentanţii TNB. Directorul teatrului, Ion Caramitru, spune că nu ar fi fost de acord cu începerea unui proiect atât de amplu şi scump de reabilitare, de 221 milioane de lei, dacă clădirea nu prezenta un risc seismic major. Odată rezolvată această problemă, apare alta: bugetul tot mai mic.
Tragedia bugetelor
De câţiva ani, teatrul pare să fie în topul opţiunilor de petrecere a timpului liber ale multor români, iar acest lucru se vede cel mai bine atunci când biletele se epuizează foarte repede. Nu înseamnă însă că teatrele o duc bine: cele 13 astfel de instituţii bucureştene sunt dependente de subvenţiile din bugetul municipal, în timp ce TNB are nevoie de alocări mai mari de la Ministerul Culturii. În lipsa bugetelor promise, managementul trebuie să fie cât mai precaut şi inventiv, iar un exemplu de succes este Teatrul Metropolis, care, cu o singură sală, a devenit lider pe piaţa teatrală la capitolul capacitate de producţie. „Un teatru deschis cu casa închisă!“, exclamă mândru actorul George Ivaşcu, directorul teatrului. De multe ori, teatrele sunt forţate să majoreze preţurile biletelor, atrăgând critici, însă se face tot ce e posibil să nu se ajungă aici prea des. Situaţiile-limită apar când nu ajung banii pentru plata salariilor personalului, oricum destul de mici (nici 1.000 de lei pentru un debutant). De aceea, actorii trebuie de multe ori să îşi ia joburi suplimentare, cum ar fi să apară în reclame.
Deşi aflat în reparaţii, Teatrului Naţional i-a fost alocat în acest an un buget total insuficient, cu 40 % mai mic decât cel de anul trecut.
„Un buget insuficient este una dintre principalele dificultăţi în managementul unei astfel de instituţii. A menţine viu şi constant interesul publicului pentru spectacolele şi evenimentele teatrului, dincolo de condiţiile improprii de şantier, reprezintă o încercare  căreia sperăm să-i facem faţă cu succes în  continuare“, spun reprezentanţii TNB.

Aniversare de marcă
În ciuda greutăţilor, teatrul românesc merge mai departe şi inovează. Nu îşi uită niciodată elitele, ci le sărbătoreşte: maestrul Radu Beligan va fi aniversat toamna aceasta pe scena Teatrului Metropolis,unde se va juca o premieră cu acest scop, inclusă în programul „Excelenţa în Teatru“. Marele actor joacă în spectacolul cu piesa „Lecţia de violoncel”, de Mona Radu, în regia lui Felix Alexa, alături de Lamia Beligan, Marius Manole şi Rodica Ionescu. Teatrul nu îi uită nici pe cei tineri, fiecare instituţie având proiecte de promovare şi susţinere a nou-veniţilor pe scenă.
Este adevărat, în ultimii ani, bugetul alocat culturii şi implicit teatrelor a scăzut foarte mult, însă în mod paradoxal, acest lucru nu a dus nici la îndepărtarea tinerilor de meseria de actor, nici a publicului de teatru, pentru că pe scenă nu se vor vedea niciodată lipsurile.

Problema noastră este să reuşim să menţinem programele pe care le avem şi, implicit, proiectele în derulare, eventual, dacă bugetul ne va permite, să derulăm proiecte noi, în viitor. George Ivaşcu, director, Teatrul Metropolis.

Teatrul Naţional în cifre:
– 140.000 de spectatori pe an, potrivit planului de management pentru perioada 2011-2015;
– 73,9% are procentajul de ocupare a sălilor, 9 premiere în 2012, 401 angajaţi şi 459 reprezentaţii;
– 221,7 milioane de lei este valoarea lucrărilor de investiții pentru reabilitarea şi extinderea TNB;
– 80.000  de bilete şi-a propus TNB să vândă în 2013 (încasări de 25.000 lei);
– 27 milioane lei este bugetul de venituri şi cheltuieli al TNB în 2013, din care 23,3 milioane de lei sunt subvenţii.

"Acest articol a apărut în ediţia print numărul 38 a revistei Capital din săptămâna 23 -29.09.2013"


Te-ar putea interesa și: