de privatizare a fost luata de AVAS la mijlocul lunii martie, chiar in ziua in care premierul Calin Popescu Tariceanu a vizitat Electroputere. Desi memorandumul semnat cu FMI prevede, printre altele, ca uzina sa fie privatizata pana in toamna, Guvernul a decis sistarea negocierilor cu firmele care au depus oferte de achizitionare a pachetului majoritar de actiuni. “Cautam un investitor serios. Nu vrem sa vindem Electroputere unor taietori de fier vechi”, a spus premierul. Societatea craioveana este inscrisa in programul PSAL II, iar activitatea ii este permanent monitorizata de organismele internationale. Tariceanu a lasat de inteles ca termenu-limita stabilit in memorandumul, cu FMI ar putea fi incalcat deoarece privatizarea Electroputere va fi de durata, in cazul in care se gaseste investitorul potrivit sa o cumpere. Conform acordului cu FMI, in cazul in care Electroputere nu va fi privatizata pana la toamna, compania ar fi nevoita sa intre in procedura de lichidare. Guvernul insa nu se mai grabeste sa adopte ad-literam solicitarile FMI, astfel ca strategia de privatizare va fi regandita. “Avem doua solutii: ori vindem societatea monolit, dar pentru asta trebuie sa gasim un investitor important, ori o divizam pe fabricile componente si o vindem pe bucati. Prima varianta ar fi solutia ideala, dar greu de realizat”, admite Calin Popescu Tariceanu. Ofertantii din acest an au fost “ilustri anonimi” pe langa predecesorii lor, cum ar fi General Motors sau Siemens, care au incercat in 2002, respectiv 2004, sa cumpere cea mai atractiva fabrica din Electroputere, si anume cea de locomotive. In 2005 s-au inscris in cursa de privatizare firme romanesti cu capital autohton sau israelian, unite in doua consortii, dar care nu au reusit, in cele din urma, sa convinga AVAS. Un prim consortiu a fost format din Somes SA Dej si Contactoare Buzau, iar cel de-al doilea, din Cuprom SA Bucuresti, Amteck Investitii SA Bucuresti si persoana fizica Gheorghe Nitu, fost angajat al uzinelor Electroputere. De la lansarea procesului de privatizare (noiembrie 2004) si pana in ziua in care Tariceanu s-a aflat la Craiova, AVAS a lasat sa se inteleaga ca ar vinde Electroputere oricui si oricum. In anuntul de privatizare se spunea ca ofertantii trebuie sa aiba o experienta de minimum zece ani intr-un domeniu similar cu cel al Electroputere, dar firmele ofertante fie erau infiintate in 2002, fie nu aveau acelasi profil de activitate cu societatea craioveana. Cu toate acestea, consortiul Cuprom&Amteck&Gheorghe Nitu a trecut de preselectia AVAS, pe baza “experientei” persoanei fizice Gheorghe Nitu, care a lucrat mai bine de zece ani in fabrica de la Craiova, ca inginer la fabrica de Aparataj. In ciuda optimismului premierului privind gasirea unui investitor puternic pentru Electroputere, presedintele AVAS, Gabriel Zbarcea, avanseaza tot mai mult ideea divizarii Electroputere pe fabricile componente (Locomotive, Transformatoare, Aparataj Electric si Masini Electrice Rotative), mizand pe potentiali cumparatori pentru fiecare “bucata” in parte. Electroputere este cel mai mare datornic din judetul Dolj, acumuland datorii de peste 1.000 de miliarde de lei catre bugetul consolidat al statului. De aceste datorii nu se poate atinge nici un creditor, pentru ca societatea este fie in administrare speciala, fie in proces de privatizare, iar debitele nu pot fi executate de Directia Generala a Finantelor Dolj sau de alti creditori. In acest context, in pline discutii despre sistarea oricaror esalonari si stergeri de datorii pentru mediul de afaceri, premierul Calin Popescu Tariceanu pare sa aiba alta atitudine in privinta Electroputere: “Guvernul va oferi facilitati la privatizare, cum ar fi stergerea datoriilor acumulate pana acum, astfel incat societatea sa fie viabila”. Legea privind accelerarea procesului de privatizare nr. 137/2002 da dreptul investitorului sa solicite stergerea datoriilor. Conducerea fabricii craiovene a avansat, de anul trecut, ideea stergerii arieratelor bugetare, pentru a face compania mai atractiva. “AVAS decide daca se sterg sau nu”, spunea, la vremea respectiva directorul general al companiei, Cornel Mondea. La 31 decembrie 2004, Electroputere inregistra arierate de 913 miliarde de lei, din care 725 de miliarde catre bugetul de stat, 450 catre bugetul asigurarilor sociale, iar restul, catre bugetul local.Datoriile colosale nu reprezinta singurul motiv pentru care “look”-ul intreprinderii trebuie imbunatatit, ci si nevoia de retehnologizare. De 15 ani nu s-a mai investit pentru aducerea tehnologiei utilizate de Electroputere la standarde internationale.

Electroputere in cifre

• Electroputere SA Craiova a fost infiintata in 1994, prin unirea mai multor fabrici. Acum, fabrica functioneaza pe structura similara unui holding, cu opt centre de profit (divizii si fabrici).
• Societatea are 3.205 angajati cu un salariul mediu net de 8,5 milioane de lei, astfel ca numai fondul lunar de salarii atinge circa 27 de miliarde de lei.
• Cifra de afaceri a Electroputere in 2004 a fost de 1.730 de miliarde de lei, din care 833 de miliarde lei au provenit din activitatea de export.

Evolutia datoriilor Electroputere

Ultimul profit inregistrat de companie dateaza din anul 2000, cand s-a cifrat la 82 de miliarde de lei. Din 2001, Electroputere a avut pierderi, care au atins in 2003 nivelul de 83 de miliarde de lei.