Anunţat cu mare fast, în 2006, de către premierul de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, programul de electrificare a României 2007-2009 a fost un eşec total. După trei ani de când cele aproape 100.000 de gospodării trebuia să beneficieze de energie electrică, guvernul a promis că în următorii patru ani va racorda la reţeaua de distribuţie gospodăriile neelectrificate.
Ministerul Economiei a lansat în dezbatere publică un proiect de act normativ ce vizează electrificarea a 97.805 de gospodării, amplasate în 2.284 de localităţi, conform datelor ultimului studiu realizat în această privinţă. Două treimi din totalul gospodăriilor neelectrificate aparţin de compania de stat Electrica, restul se regăsesc în aria operatorilor de distribuţie privaţi, adică a companiilor deţinute de marile grupuri europene de utilităţi Enel (Italia), E.ON (Germania) şi CEZ (Cehia). „Costul unitar necesar pentru racordarea la reţeaua de distribuţie a unei locuinţe izolate este de circa 11.000 lei“, se arată în documentul citat.
Instalaţiile, în stare avansată de uzură
Investiţii de sute de milioane de euro sunt necesare şi în modernizarea reţelelor electrice de distribuţie actuale, întrucât 65% se caracterizează printr-un grad de uzură fizică a liniilor electrice, a staţiilor de transformare şi a posturilor de transformare, se menţionează în ultimul draft al strategiei energetice naţionale.
La acestea se adaugă şi uzura morală: „30% din instalaţii sunt echipate cu aparataj produs în anii ’60“. Aceasta este una dintre principalele cauze a întreruperilor în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor. De exemplu, durata medie pe ţară în ceea ce priveşte întreruperile în reţea pentru un consumator a fost de 639 de minute pe an, conform ultimului raport realizat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru anul 2010. Spre comparaţie, în ţările avansate această valoare este cuprinsă între 100 şi 300 de minute/an.
„În anul 2010, performanţele maxime de ansamblu au fost stabilite de Electrica Transilvania Sud (374 min/an), urmată de Enel Muntenia (538 min/an) şi Electrica Transilvania Nord (570 min/an)“, se menţionează în raportul ANRE. Cele mai mari valori au fost înregistrate în cazul E.ON Moldova (775,6 minute/an) şi CEZ Oltenia (940,6 minute/an). Atât operatorii privaţi, cât şi cei de stat anunţă anual investiţii majore în modernizarea reţelei, însă durează ani ca rezultatele să se vadă, pentru că în acest domeniu trebuie făcute constant lucrări. Potrivit raportului ANRE, durata medie a întreruperilor neplanificate s-a redus la majoritatea distribuitorilor în anul 2010, dar valoarea medie pe ţară a crescut cu 4 minute faţă de anul precedent. Una dintre cauze este raportarea unor valori eronate în anii anteriori.
Totuşi, experţii ANRE susţin că investiţiile pe care le fac distribuitorii, precum şi monitorizarea continuităţii în alimentare şi a calităţii energiei electrice vor conduce la creşterea calităţii serviciului de distribuţie a energiei electrice. Acest lucru se vede deja şi din datele Enel Distribuție Muntenia. De exemplu, durata medie a întreruperilor neplanificate s-a redus de la 569 de minute, în 2010, la 439 de minute/an în 2011, adică o reducere de peste două ore.
O reducere importantă a fost înregistrată şi în cazul Capitalei, în urma programului de investiţii desfăşurat de companie. Dacă media naţională a întreruperilor era, în 2010, de 639 de minute, în Bucureşti valoarea înregistrată era de numai 376 de minute, iar în 2011 întreruperile s-au redus la 320 de minute, adică jumătatea valorii înregistrate la nivel naţional în 2010.
Performanţe au fost înregistrate chiar şi în primele două luni ale acestui an, în ciuda fenomenelor meteorologice din luna februarie. Dacă în primele două luni din 2010 valoarea medie a întreruperilor în Bucureşti era de 80 de minute, în aceeaşi perioadă a acestui an valoarea întreruperilor a scăzut la 49 de minute.
97.805 de gospodării neelectrificate, amplasate în 2.284 localităţi, erau în România, conform ultimul studiu realizat în anul 2009