Informațiile au fpst prezentate de Creative&Bright, care mai arată că, totodată, costurile ridicate ale acestor programe conduc la preocupări legate de capacitatea acestora de a întoarce investiția în companie.

Atragerea și retenția talentelor, satisfacția la locul de muncă, reducerea absenteismului și rata de implicare reprezintă principalii indicatori prin care se măsoară impactul programelor de wellbeing în organizații.  

Cu toate acestea, în lipsa unei culturi reale de wellness, ca parte a strategiei de business, acțiunile sporadice de wellbeing duc la scăderea gradului de implicare al angajaților în acest tip de programe și, prin urmare, la scăderea impactului acestora din urmă în organizație. 

„O cultură a wellbeing-ului este definită printr-o serie de programe care îmbunătățesc sănătatea și starea de bine a angajaților. Bineînțeles, totul trebuie implementat pe termen mediu și lung, pentru rezultate cu adevărat semnificative. Uneori, impactul asupra companiei este vizibil abia după 3-5 ani”, declară Dana Tudor Tănase, Managing Partner Creative and Bright. 

Datele mai arată că angajații români preferă ca programele de wellbeing să fie în timpul orelor de lucru, iar peste 80% dintre ei declară că așteptările le sunt depășite după participare. 

Din punct de vedere al gradului de implicare, programele de dezvoltare personală sunt cele mai populare în rândul femeilor, în timp ce bărbații preferă workshop-urile sau evenimentele ce implică activitate fizică.

De asemenea, angajații cu vârste între 21-30 de ani înclină mai mult către activități ce privesc dezvoltarea pasiunilor, spre deosebire de cei de 35-45 ani, care sunt mai atrași de workshop-uri de parenting sau educație financiară.

 

Te-ar putea interesa și: