Schimbările climatice vor afecta temperatura, precipitațiile și disponibilitatea apei în bazinul Dunării
Conform Studiului privind schimbările climatice în bazinul Dunării realizat de Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), temperatura şi precipitaţiile se vor schimba semnificativ în bazinul Dunării și este posibil ca disponibilitatea apei să fie redusă în partea de sud şi est a bazinului.
„Schimbările climatice sunt într-o continuă dinamică şi de aceea trebuie să fim pregătiţi pentru toate efectele lor. Peste 60% din inundaţiile care se produc la această oră în România sunt de tip flash-flood, adică într-un timp foarte scurt (24 ore), pe un areal restrâns, este înregistrată o cantitate mare de precipitaţii (cea mai mare cantitate înregistrată a fost la Ocoliş, în judeţul Alba, în iulie 2021- 223 l/mp în 5 ore la staţia hidrometrică Ocoliş pe Valea Ierii). Conform Studiului privind schimbările climatice în bazinul Dunării realizat de ICPDR, în viitor, temperatura şi precipitaţiile se vor schimba semnificativ în bazinul Dunării.
Totodată, din cauza schimbărilor preconizate ale condiţiilor climatice, este posibil ca disponibilitatea apei să fie redusă în partea de sud şi est a bazinului Dunării. Evaluarea viitoarelor evenimente hidrologice extreme, precum inundaţiile şi secetele, are o incertitudine ridicată. În mod categoric, evenimentele hidrologice extreme vor avea loc mai des, vor fi mai intense şi posibil cu o durată mai mare”, se arată într-un comunicat transmis joi de Administraţia Naţională Apele Române cu prilejul celebrării Zilei Internaţionale a Dunării.
Potrivit ANAR, din cauza creşterii temperaturii aerului, temperatura apei va urca, antrenând modificări ale proceselor bio-chimice acvatice dependente de temperatura apei, iar presiunile şi impactul surselor de poluare asupra calităţii apei se vor intensifica. O intensificare a evenimentelor extreme, cum ar fi inundaţiile şi secetele, va avea un impact major pentru sectoarele socio-economice, respectiv agricultură, silvicultură şi industrie, precum şi pentru zonele urbane şi pentru infrastructură.
O creştere a temperaturii aerului şi a apei, combinată cu schimbările în regimul precipitaţiilor, respectiv modificări ale disponibilităţii apei, ale calităţii apei şi intensificarea evenimentelor extreme pot conduce la schimbări ale ecosistemelor şi biodiversităţii în bazinul Dunării pe termen lung, avertizează sursa citată.
De asemenea, se preconizează o schimbare a distribuţiei speciilor şi un risc mărit de apariţie şi dezvoltare a speciilor invazive.
Adaptarea la schimbările climatice
Strategia ICPDR privind adaptarea la schimbările climatice va fi luată în considerare în următoarele etape ale implementării Directivei Cadru Apă şi a Directivei privind Inundaţiile în bazinul fluviului Dunărea, respectiv în procesul de planificare pentru perioada 2022-2027.
„De starea de sănătate a acestui fluviu depind foarte mulţi oameni, aşa cum de acţiunile oamenilor depinde viitorul Dunării. Dunărea este un dar comun, care presupune şi responsabilităţi şi solidaritate din partea celor 14 ţări din bazinul său”, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.
La 29 iunie 1994, la Sofia, reprezentanţii mai multor ţări dunărene, inclusiv România, întruniţi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), cu sediul la Viena, au semnat „Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea”. Conform acestei înţelegeri, statele din bazinul Dunării s-au angajat să colaboreze îndeaproape pentru o mai bună utilizare a fluviului, în folosul comun al tuturor statelor riverane.
Zece ani mai târziu, în anul 2004, Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea a decis să celebreze, la 29 iunie, „Ziua Internaţională a Dunării”.
Pentru cele 18 oraşe, Dunărea este o sursă importantă de apă, hrană, hidroenergie, transport şi habitat: Moldova Nouă, Orşova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Feteşti, Cernavodă, Hârşova, Brăila, Galaţi, Isaccea, Tulcea şi Sulina.
Pornind de la ceea ce oferă Dunărea comunităţilor riverane (apă potabilă, hrană, hidroenergie, transport sau habitat), România capătă o poziţie strategică din perspectiva importanţei pe care fluviul i-l conferă din punct de vedere geografic, dar şi al resurselor şi beneficiilor valoroase ale acestuia.
Al doilea ca lungime după Volga şi al 29-lea din lume, fluviul Dunărea este singurul din Europa care curge de la Vest la Est. Mai mult, Dunărea joacă un rol important în transportul de mărfuri, aflându-se printre primele 10 coridoare de transport naval din lume.
„Sărbătorim cu toţii astăzi Ziua Internaţională a Dunării, un eveniment încărcat de semnificaţii ce depăşeşte cadrul formal. Desemnarea unei zile pe care să o marcheze în acelaşi timp toate ţările dunărene a fost un semnal pe cât de clar, pe atât de important că o cooperare funcţională şi activă ne este nu doar recomandabilă, ci indispensabilă”, a subliniat Sorin Lucaci, directorul general al ANAR.
