FMI, BERD, Banca Mondială şi BEI ar trebui ‘să fie pregătite să acorde asistenţă externă şi sprijin financiar băncilor’ în Europa de Est, se arată într-o declaraţie a grupului Iniţiativa Viena, ce reuneşte autorităţi de reglementare şi legislatori, care s-a întâlnit luni în capitala Austriei.

‘În absenţa unei coordonări, consecinţele ar putea fi scăderea excesivă a ratei de îndatorare şi o severă penurie de credite’, se arată în declaraţia grupului, care include de asemenea Comisia Europeană, BCE şi autorităţi de reglementare din sistemul bancar din Europa de Est precum şi din state ca Austria, Italia, Belgia, Franţa şi Germania.

Sistemul bancar din multe ţări ale Europei Centrale şi de Est este dominat de subsidiarele băncilor mamă din Europa Occidentală. Până la debutul crizei financiare, aranjamentul a permis o creştere mai rapidă a creditării decât ar fi fost posibil în alte condiţii, deoarece băncile mamă din Europa Occidentală furnizau fonduri ieftine subsidiarelor lor. Autorităţile de reglementare şi legislatorii încearcă să protejeze creşterea economiei în Europa de Est în condiţiile în care băncile din Europa Occidentală trebuie să îndeplinească noile cerinţe, mai dure, privind capitalul, impuse de liderii UE în octombrie 2011.
Mişcări coordonate pentru recapitalizarea băncilor

Grupul Iniţiativa Viena a cerut autorităţilor de reglementare şi legislatorilor din Europa Occidentală să lucreze împreună pentru recapitalizarea băncilor şi să ia în considerare efectele asupra subsidiarelor din alte state.

UniCredit SpA din Italia, cel mai mare creditor din Europa de Est după active, are nevoie de o majorare a capitalului cu 7,5 miliarde de euro sau de reduceri de active echivalente pentru a înregistra un indice de bază de rang 1 (Core Tier 1 ratio) de 9%, conform cerinţelor stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (EBA).

Băncile europene trebuie să-şi majoreze capitalul cu 114,7 miliarde de euro, sumă cu peste opt miliarde de euro mai mare decât se estima anterior, potrivit celor mai recente teste de stres derulate de Autoritatea Bancară Europeană.

Erste şi Raiffeisen au anunţat recent că pot îndeplini cerinţele EBA pentru a ajunge la o rată a fondurilor de nivel 1 (Core Tier 1) de 9% până în iunie 2012 fără a apela la ajutorul statului şi fără să vândă noi acţiuni. Erste Group Bank AG este al doilea mare creditor din Europa de Est şi are nevoie de o majorare a capitalului de 743 milioane de euro, în timp ce Raiffeisen Bank International AG, al treilea mare creditor din Europa de Est, are nevoie de 2,1 miliarde de euro. În timp ce toate şi-au declarat angajamentul faţă de Europa de Est, băncile au anunţat de asemenea că o parte din majorarea capitalului va fi realizată prin reducerea activelor.

Următoarele în topul băncilor prezente pe piaţa din Europa de Est sunt Societe Generale SA (Franţa), KBC Groep NV (Belgia) şi Intesa Sanpaolo SpA (Italia). Mai presus de cerinţele privind capitalul vin eforturile unor autorităţi de reglementare de a limita finanţarea băncilor mamă către subsidiarele lor din Europa de Est.
Reorientare către resursele locale

Planurile de recapitalizare ale băncilor internaţionale conform cerinţelor EBA trebuie să fie atent examinate, din cauza impactului lor sistemic asupra statelor care găzduiesc subsidiarele. Autorităţile de reglementare şi băncile centrale din Europa de Est trebuie să dezvolte şi mai mult sursele locale de finanţare astfel încât băncile să-şi poată reduce dependenţa excesivă de intrările de capital’, se arată în declaraţia grupului Iniţiativa Viena.

Şi Thomas Mirow, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a afirmat săptămâna trecută că ţările din Europa Centrală şi de Est au nevoie de un model bancar complet nou, unul care să fie mai dependent de fondurile din depozitele locale decât de împrumuturile externe.

Thomas Mirow a afirmat că a sosit momentul schimbării vechiului model şi al adoptării unuia care să implice o creştere a creditării mai puţin rapidă, dar şi mai puţin volatilă. Acesta crede că a început să apară o nouă formă de ‘sistem bancar’, în care subsidiarele depind de băncile lor mamă din Europa Occidentală doar pentru tehnologie şi expertiză, dar nu şi pentru finanţare.
Regiunea e vulnerabilă prin dependenţa ridicată de băncile occidentale

Totuşi, Mirow a avertizat că până nu se stabilizează noile modele, Europa Centrală şi de Est este vulnerabilă la dificultăţile cu care se confruntă băncile din Europa Occidentală şi există în special posibilitatea ca ele să-şi reducă finanţarea către subsidiare pentru a îndeplini noile cerinţe, mai dure, privind capitalul, impuse de liderii UE în octombrie 2011.

Şeful BERD a cerut o implementare prudentă a noilor standarde, avertizând că în graba lor de a-şi proteja băncile naţionale, guvernele ar putea introduce reglementări care ar putea avea efecte devastatoare asupra altor ţări europene. Este probabil o referire la măsurile introduse anul trecut de guvernul Austriei, care cere băncilor locale să reducă creditarea în Europa Centrală şi de Est.

Banca Naţională a Austriei (OeNB) şi Autoritatea de supraveghere a pieţelor financiare din Austria (FMA) au anunţat luna trecută că din 2012 filialele din Europa de Est ale băncilor austriece nu vor putea acorda un nou împrumut mai mare de 110 de euro la un depozit de 100 de euro (‘110 percent loan to deposit ratio’). Aceste cerinţe mai dure de creditare au menirea de a ajuta la păstrarea ratingului ‘AAA’ al Austriei, dar au atras criticile legislatorilor din Europa de Est, care sunt îngrijoraţi că aceste reglementări ar putea afecta creşterea economiei în regiune.

Raiffeisen, Volksbanken, Erste Group Bank AG şi alte bănci austriece, inclusiv Bank Austria AG, divizie a UniCredit, sunt cei mai mari creditori din Europa de Est, având împrumutaţi 266 miliarde de dolari, conform datelor publicate de Banca Reglementelor Internaţionale (BIS) la sfârşitul lunii iunie. Băncile austriece cu expunere în Europa de Est trebuie de asemenea să îndeplinească noile reglementări privind capitalul ale Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancară (BCBS) până la începutul anului viitor.

Conform datelor FMI, finanţarea de la băncile din Europa Occidentală a adăugat 1,5 puncte procentuale la creşterea anuală a Produsului Intern Brut din 2003 în 2008 în Europa de Est. Creditarea în regiune a slăbit probabil în a doua jumătate a lui 2011 în cele 20 de state monitorizate de BERD, a anunţat recent instituţia