„Se discută foarte puţin despre faptul că bugetul de stat a plătit în ultimii ani sume enorme în contul hotărârilor judecătoreşti definitive emise în favoarea angajaţilor din sectorul bugetar care s-au dus în justiţie pentru diverse drepturi salariale, sporuri tăiate, şi au câştigat, inclusiv pentru majorarea de 50% din învăţământ care nu s-a mai făcut, dar din punct de vedere legal a fost o problemă. S-au plătit nouă miliarde de lei până acum şi mai avem de plătit până la 11 miliarde de lei. Nimeni nu a răspuns la întrebarea: de ce trebuie să plătească bugetul aceşti 11 miliarde de lei, care nu este o sumă mică, pentru o bâlbă legislativă sau ce a fost ea”, a subliniat Dumitru.

El a făcut această declaraţie în contextul în care se discută, din nou, majorări salariale în sectorul bugetar, care nu sunt sustenabile din punct de vedere economic.

Pe de altă parte, oficialul citat s-a referit şi la discrepanţele salariale din administraţiile publice, care sunt foarte mari, având în vedere că există instituţii centrale cu salarii medii de 1.500 de euro net, şi primării în ţară cu salariaţi plătiţi cu minimul pe economie.

„Salariile sunt mari în administraţia publică centrală. Dacă ne uităm pe site-urile ministerelor, pentru că există o Ordonanţă de Guvern din 2010 care le obligă să publice salariile, vedem salarii medii şi de peste 1.500 de euro net. În administraţia locală sunt salarii foarte mici, dar acolo avem o problemă cu numărul de salariaţi. Sunt primării care gestionează 1.000 de locuitori şi au 30 de salariaţi, este adevărat plătiţi foarte prost, cu minimul pe economie”, a adăugat Dumitru.

Cu toate acestea, preşedintele Consiliului fiscal a atras, din nou, atenţia asupra faptului că salariile în sectorul bugetar cresc mult mai rapid decât cele din sectorul privat, cu 25% în septembrie 2016 faţă de septembrie 2015, astfel încât cheltuielile salariale au ajuns la 7,7% din PIB.

Preşedintele Consiliului fiscal a menţionat, în acest context, şi deficitul bugetului de pensii, care a ajuns la 2,5% din PIB. „După reducerea CAS din 2015, deşi mulţi au spus că nu are impact, deficitul la bugetul de pensii s-a accentuat şi suntem la 2,5% din PIB. Din pensiile în plată, două treimi sunt finanţate din ce încasăm, iar o treime le plătim din împrumuturi”, a precizat Ionuţ Dumitru. Agerpres