Alegerile pentru Senat, care înnoiesc la trei ani jumătate din membri camerei superioare, nu este un scrutin direct, ci îi priveşte numai pe mari electori, aleşii din consiliile municipale, departamentale şi regionale, precum şi deputaţii şi senatorii în funcţie.
Dreapta a ieşit marea învingătoare în aceste alegeri care i-au întărit majoritatea cu peste zece mandate suplimentare, cu mai multe personalităţi de prim rang realese, începând cu preşedintele grupului Les Républicains (Republicanii, LR) din Senat, Bruno Retailleau, arată Associated France Press.
„Aceste alegeri, într-un context sanitar, economic şi social inedit, tocmai au întărit majoritatea senatorială de dreapta şi de centru”, şi-a exprimat satisfacţia preşedintele Senatului, Gérard Larcher (LR), cu mari şanse de a fi reales în funcţie joi.
A douăa forță politică a pierdur locuri
A doua forţă politică a camerei, Partidul Socialist (PS) a pierdut şase locuri, dar în unele locuri în beneficiul unuia dintre aliaţii săi de stânga, Partidul Comunist, care progresează cu două locuri, dar mai ales Ecologiştii (EELV), care au câştigat şase, situaţie cele permite să îşi formeze propriul grup parlamentar.
În ce priveşte formaţiunea preşedintelui francez Emmanuel Macron, La République en Marche (LREM), pierderea a fost mai puţin importantă decât era prevăzut, partidul trecând de la 23 la 19 mandate.
Au părăsit președinția Senatului
Doi membri ai guvernului, ministrul pentru departamentele de peste mări, Sébastien Lecornu, şi secretarul de stat la turism, Jean-Baptiste Lemoyne, care au părăsit LR pentru a se alătura LREM în 2017, au fost aleşi, dar le vor lăsa locul supleanţilor lor.
Partidul de extremă-dreaptă Rassemblement National şi-a putut salva singurul mandat, ocupat de fostul primar al sectorului 7 din Marsilia Stéphane Ravier.
Senatul Franţei, ai cărui membri sunt aleşi pentru şase ani, a fost dominat de dreapta franceză de la începutul celei de-a V-a Republici, în 1958, cu excepţia unei scurte perioade cu majoritate socialistă, între 2011 şi 2014.
