"Vom respecta legea în măsura în care o respectă fiecare cetătean. PSD nu va modifica aceasta lege. Înainte de a se pune aceasta întrebare ar trebui să ne gandim cum sa poţi să modifici o lege în trei zile şi să fie publicată şi în Monitorul Oficial. Nu încape discuţie" a raspuns Dragnea atunci când a fost întrebat despre legea care i-ar interzice să fie prim-ministru.

Pe 24 noiembrie, liderul PSD se referea la aspecte de neconstitutionalitate în privinţa acestei legi.

"Pe marginea acestei legi nu vreau sa comentez, au fost foarte multe comentarii de constituţionalitate, de neconstituţionalitate. Eu nu vreau sa ma lansez în aceste dezbateri, pentru ca cel mai important este să câştigăm alegerile", a spus atunci Dragnea.

Dragnea a fost condamnat în aprilie 2016 la doi ani de inchisoare cu suspendare în dosarul fraudarii votului la referendumul din 2012.

Informaţia ca Liviu Dragnea nu poate fi premier din cauza legii 90/ 2001 a fost publicată în premiera de DCNews. Mai multi juristi consultati de HotNews.ro au confirmat ca legea n-a fost abrogata, ci a suferit unele modificari în 2004, tot sub guvernarea Nastase. Astfel, articolul (2) din legea 90 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, în vigoare şi astăzi, are urmatoarea formă actualizată:

  • "Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute in cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificarile şi completările ulterioare."

De la ultimele modificări operate in 2004, legea nu a suferit alte modificari şi este în vigoare şi azi. Proiectul de lege care interzice unei persoane condamnate sa fie membru al guvernului a fost depus in Parlament in 1998, ca iniţiativa a guvernului Radu Vasile, dar a fost votată abia în 2001, sub guvernarea Nastase.

Menţionam că o serie de legi anti-corupţie, cum sunt şi aceste prevederi, au fost votate în perioada guvernării Năstase, pe când România se pregătea de aderarea la Uniunea Europeană şi trebuia să elimine asa numitele steguleţe roşii din procesul pregatirilor de aderare. Legislatia, ca şi institutiile infiintate atunci, cum e si cazul DNA – initial PNA – erau însa forme fără fond, deoarece nici un lider important nu risca atunci să fie anchetat sau condamnat.

Te-ar putea interesa și: