„Nu m-a deranjat (n.r. comunicatul preşedintelui), dar totuşi mi s-a părut, poate greşesc, mi s-a părut că imediat a încercat să dea vina pe Guvern or chiar nu cred că e guvernul de vină aici. Puteam să-i găsim alte vinovăţii, dar nu e in regulă, plus că acţionat foarte corect şi eu zic că prima preocupare este să ne rugăm ca cei răniţi să-şi revină, a doua preocupare – să se facă evaluările rapid şi să se aloce despăgubirile şi în paralel să vedem care sunt, dacă există sisteme de avertizare meteorologică care să ne dea aceste informaţii cu mai mult timp în urmă. Sunt nişte fenomene care n-au mai fost în România şi care n-au putut fi prevăzut. Dar probabil că în lume există astfel de sisteme şi, indiferent cât costă, merită să le avem”, a declarat luni Dragnea la Palatul Parlamentului. 

În opinia sa, Guvernul a acţionat corect şi repede. 

„Nu poţi să nu remarci faptul că Guvernul a acţionat corect, repede, încă de după-amiază, eu am stat în contact ieri şi cu premierul şi cu ministrul de Interne şi aseară târziu şi azi de dimineaţă, ne-am sfătuit. Doamna ministru de Interne a fost acolo, acum este Comandament la Timişoara unde este şi premierul şi ministrul de Interne, vor merge şi la Arad, Cluj Bistriţa. Au început deja cred evaluările. Să vedem dacă au timp săptămâna viitoare să facă o primă evaluare pentru a se acorda despăgubiri. Cel mai important lucru este din punct de vedere meteorologic să vedem dacă este posibil aşa ceva şi dacă este posibil să achiziţionăm acel sistem sau acele sistem să ştim dinainte. În SUA s-a ştiut dinainte, a fost prevăzut, au fost pagube materiale, dar nu au fost victime omeneşti”, a spus liderul PSD. 

Preşedintele Klaus Iohannis solicită Guvernului să implementeze de urgenţă un sistem de avertizare rapidă a cetăţenilor în situaţii de criză, subliniind că furtunile care au lovit cu o violenţă extremă România în cursul zilei de duminică arată „vulnerabilităţile” şi „ineficienţa” sistemului de prevenire a populaţiei şi reducere a riscului de producere a dezastrelor. 

Potrivit şefului statului, este „inadmisibil” ca într-o ţară precum România, recunoscută pentru numărul mare de specialişti IT şi pentru viteza de Internet, să nu existe până acum o iniţiativă guvernamentală prin care să fie realizat un sistem de avertizare pentru toţi cetăţenii.  Şeful statului cere Guvernului să explice în cel mai scurt timp dacă procedurile au fost respectate şi cine se face vinovat de neglijenţă sau incompetenţă. 

 

O furtună violentă a lovit duminică seară zona de vest a României. Conform datelor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în urma fenomenelor meteo severe, opt persoane au decedat (Arad – 1, Bistriţa Năsăud – 2, Timiş – 5), iar 137 de persoane au fost rănite (Alba – 6, Arad – 15, Bihor – 35, Bistriţa-Năsăud – 15, Cluj-Napoca – 5, Hunedoara – 1, Maramureş – 10, Sălaj – 1, Timiş – 49). 

Specialiştii Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) au explicat într-un comunicat de presă, transmis luni AGERPRES, că furtuna care s-a abătut duminică în vestul României provocând pagube materiale însemnate şi pierderi de vieţi omeneşti a fost cauzată de un front atmosferic de aer rece extins dinspre Bosnia-Herţegovina, peste Serbia şi Ungaria, ce a intrat în contact cu aerul cald din zonele afectate. 

„Aceste fenomene au fost asociate unui front atmosferic rece, extins dinspre Bosnia-Herţegovina, peste Serbia şi Ungaria, front care s-a deplasat foarte rapid către vestul României în după-amiaza zilei de 17 septembrie. Evoluţia acestui sistem frontal a fost anunţată de către Administraţia Naţională de Meteorologie în prognozele emise în ultima săptămână, inclusiv în data de 16 septembrie, pentru zonele din vestul, centrul şi nordul ţării, pentru care în data de 17 septembrie au fost emise atenţionări/avertizări de fenomene meteorologice periculoase imediate (de tip nowcasting). Dezvoltarea foarte rapidă a norilor cumulonimbus (nori de furtună) asociaţi acestui front atmosferic, în condiţiile unui contrast termic deosebit de puternic (scăderea temperaturii aerului de la 31-32 de grade la 16 grade) a determinat producerea acestor fenomene deosebit de violente. Astfel, baza acestor nori a fost foarte apropiată de sol (500 – 600 metri), în timp ce vârful acestora a atins 10.000 – 13.000 metri. Această dezvoltare explozivă a reprezentat un proces la scară locală, de tip supercelular, cu caracter distructiv, a fost monitorizat şi gestionat cu ajutorul radarului meteorologic şi imaginilor satelitare, în acord cu practicile internaţionale în domeniul avertizării fenomenelor convective severe”, explică specialiştii meteorologi. 

Sursa: Agerpres

Te-ar putea interesa și: