Dr. Adina Alberts avertizează: Ce rău ne face masca de protecție? E un pericol imens

Dr. Adina Alberts avertizează: Ce rău ne face masca de protecție? E un pericol imens
Publicat de Valentina Drăgoi la 17 mai 2020, 08:15

Masca de protecție poate fi un real pericol pentru unele persoanele. Medicul Adina Alberts trage semnalul de alarmă. Potrivit acesteia, masca de protecție nu poate fi impusă tuturor, deoarece acest lucru ar putea fi fatal.

Într-un mesaj postat pe pagina personală de facebook, Adina Alberts reacționează după impunerea de către autorități a obligativității purtării măștii de protecție.

Aceasta a prezentat mai multe studii, potrivit cărora, există persoane care ar putea avea probleme mari de sănătate dacă vor folosi masca de protecție atât de mult timp.

„ATENȚIE! MASCA NU ESTE UN ECHIPAMENT DE PROTECȚIE INOFENSIV

Obligativitatea purtării unei măști în spațiul public închis, la serviciu sau în școală, nu poate fi impusă tuturor.

Iată de ce:
1. O cercetare care datează din aprilie 2008 arată că „saturația de oxigen din sângele arterial a celor 53 de chirurgi voluntari în acest studiu a scăzut considerabil în urma purtării măștii de protecție (…) a scăzut încă din prima oră, în cazul persoanelor cu vârsta de peste 35 de ani”, se arată în această cercetare.

2. Cei care suferă de boli precum BPOC, emfizem pulmonar, boli cardiace, astm, își pot agrava starea de sănătate prin faptul că „fac un efort major de a-și umple plămânii cu oxigen”, se arată într-un comentariu al medicului Kimber Stout, doctor în științe medicale. Persoanele care poartă mască timp îndelungat pot suferi un anumit grad de toxicitate în organism prin respirarea propriul dioxid de carbon. „Dacă masca de protecție obstrucționează felul în care persoana respiră, se poate ajunge la situația în care există mai mult CO2 în plâmâni decât oxigen”, a mai spus dr. Stout.

3. O să vă întrebați, probabil, „Atunci chirurgii cum pot să opereze 12 ore cu mască la gură fără să li se facă rău?”. Evident, această desaturare îi afectează – „scăzându-le SpO2 chiar și cu 20%”, conform unui studiu realizat de cercetătorii de mai multe universități de medicină din Turcia. După un timp intervine un mecanism compensator. Este ca un antrenament care necesita luni de zile de efort de adaptare din partea organismului.

4. În plus, dovadă că masca chirurgicală nu este un dispozitiv inofensiv, o reprezintă faptul că s-a creat un aparat portabil, un concentrator de oxigen, destinat cadrelor medicale sau celor care poartă timp îndelungat masca pe față. Cercetătorii de la Universitatea Stanford au creat un concentrator de oxigen care se poate atașa la măștile de tip N95.

Vă asigur că sunt un mare susținător al prevenției, iar purtarea măștii este foarte utilă în acest sens. Dar fără impunerea obligativității”, a scris Adina Albers pe pagina personală de facebook.

Elevii au nevoie de măști la scoală?

Totodată, aceasta a pus și o întrebare publică cu privirea la purtarea măștilor în școli, care potrivit căreia, ar determina „scăderea capacității de concentrare, amețeală, confuzie, tahicardie”

„Și acum vă întreb:

Cunoscând aceste riscuri, sunteți de acord ca elevii să poarte aceste măști la școală? Oare doamna ministru al Educației, Monica Anisie, cunoaște aceste date științifice incontestabile?! Dacă da, de ce insistă ca elevii să meargă în sălile de cursuri, și să își susțină examenele de Bacalaureat respectiv Evaluarea Națională, cu măști pe față?! Desaturarea hemoglobinei prin lipsa oxigenării corecte determină scăderea capacității de concentrare, amețeală, confuzie, tahicardie. Cum credeți, stimată doamnă ministru, că se poate susține un examen, în astfel de condiții?!

Dacă nici acest argument nu vă va convinge de faptul că dvs persistați într-o direcție greșită, atunci nimic nu o va face și ne dăm seama că nu sunteți altceva decât o interfață a unor conducători nepăsători față de soarta copiilor noștri.

#SanatateaTaPrioritateaMea”, a adăugat medicului Adina Alberts.

Despre autor
Valentina Drăgoi

Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.