Este doliu în lumea teatrului şi a cinematografiei din România!
Remus Mărgineanu a încetat din viaţă la vârsta de 84 de ani
Un celebru actor, cunoscut de publicul din România pentru activitatea sa pe scena de teatru, dar şi din peste 30 de filme, a încetat din viaţă la vârsta de 84 de ani.
Este vorba despre Remus Mărgineanu.
Anunţul trist a fost făcut pe pagina de Facebook a Teatrului Naţional din Craiova.
„Primim o veste extrem de tristă astăzi: a încetat din viață actorul și profesorul Remus Mărgineanu, societar de onoare al Naționalului craiovean.
Domnului Mărgineanu îi datorăm înființarea școlii de teatru din Craiova.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, au scris foştii săi colegi.
O impresionantă carieră în teatru şi film
Remus Mărgineanu împlinise 84 de ani în urmă cu aproape o lună de zile. Actorul s-a născut pe 22 martie 1938 în Cugir.
Pe lângă nenumăratele piese de teatru în care a jucat pe scena Teatrului Naţional din Craiova, cunoscutul actor român a putut fi văzut şi în mai bine de 30 de filme, printre care Buzduganul cu trei peceți (1977), Pentru patrie (1978), Vlad Țepeș (1979), Drumul oaselor (1980), Undeva în Est (1991) sau Păcatul (1992), potrivit Cinemagia.
Ultimul film în care a putut fi văzut Remus Mărgineanu este Cardinalul (2019), povestea episcopului Iuliu Hossu şi a altor conducători ai Bisericii Greco-Catolice, arestați și închiși în penitenciarul de la Sighet în anii ’50.
Doliu şi în Biserica Ortodoxă din România, chiar înainte de Duminica Floriilor
Nu este singura veste tristă care a căzut peste România la acest final de săptămână.
Sâmbătă, s-a aflat despre moartea Părintelui Arhimandrit Nicodim Dimulescu.
„Părintele a fost din acea stirpe rară care a sucit destine, a clădit biografii, a iubit frumosul, a îndrăgit viața de mănăstire, dăruind Bisericii zeci și zeci de oameni de cele mai diverse profesii, dar toți cu frica lui Dumnezeu, alături de călugări, stareți și șase arhierei din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Dar mai presus decât orice a dăruit lui Dumnezeu și oamenilor o mănăstire de un farmec unic, o mănăstire magnet care a atras de-a lungul anilor în jurul altarului ei din mijlocul pădurii, sute de mii de oameni.
Ei vor veni și de aici înainte la Mănăstirea Crasna să-l întâlnească pe Dumnezeu și să se roage la mormântul celui care le-a fost duhovnic, prieten și povățuitor”, a scris jurnalistul Lucian Negrea pe site-ul Stiripesurse.ro.
„Mie mi-a fost duhovnic și prieten. Sufletul ca și viața îmi vor fi și de aici înainte pline de el și de mustrările lui hâtre. Nimic din cele bune nu ar fi existat, dacă el nu ar fi fost”, a adăugat acesta.
În anul 1967, cu binecuvântarea și prin grija vrednicului de pomenire Patriarh Justinian, părintele Nicodim Dimulescu împreună cu alți părinți de la Mănăstirea Slănic au fost trimiși să readucă la viață Schitul Crasna, care se afla la acea vreme fără călugări și într-o stare avansată de degradare.
S-a dăruit cu timp și fără timp acestei chinovii, trudind nu numai la clădirile noi ale mănăstirii care răsăreau una după alta, ci și la viața duhovnicească și liturgică, la o inegalabilă muncă filantropică și neobosită muncă de formare a generații de teologi și monahi pe care i-a îndemnat și susținut să studieze în importante școli și universități din țară și străinătate.
Restaurarea bisericii mari cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, construirea unei biserici noi cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, a unui paraclis închinat Sfinților Români, a unui altar de vară cu hramul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, a două corpuri de chilii în care locuiesc majoritatea viețuitorilor mănăstirii, a unui arhondaric pentru cazarea pelerinilor, a unei trapeze de 300 de locuri, consolidarea și reamenajarea clopotniței, nenumărate lucrări la anexele și gospodăria mănăstirii, miile de flori care împodobeau curtea chinoviei, alături de faimoșii tei ce o străjuiau, sunt doar câteva din cele ce au dus în lume renumele „minunilor de la Mănăstirea Crasna”.
