A murit Alfred Brendel, „gigantul muzicii clasice”. Pianistul care a redefinit Beethoven s-a stins la Londra
Alfred Brendel, pianistul austriac considerat una dintre cele mai impunătoare figuri ale muzicii clasice a secolului XX, a încetat din viață marți, la vârsta de 94 de ani, la Londra, orașul în care a trăit în ultimele decenii.
Celebrat pentru interpretările sale revelatoare din Beethoven, dar și pentru profunzimea cu care a abordat repertoriile lui Schubert și Mozart, Brendel „a murit împăcat (…) şi înconjurat de familia sa”, a transmis aceeași sursă oficială.
Un drum târziu, dar strălucitor către glorie
Născut în 1931 în Wiesenberg, pe atunci teritoriu al Cehoslovaciei, Brendel s-a mutat împreună cu familia la Graz, în Austria. Deși fără un parcurs academic convențional, s-a impus ca un artist autodidact cu o viziune interpretativă originală și o rigoare intelectuală rară.
Calea către consacrare a fost lentă, dar profundă. Abia la începutul anilor ’70, în urma unui concert memorabil la Londra, numele său a început să răsune în marile săli ale lumii. Londra avea să-i devină și casă.
„Venisem aici de la Viena, pentru că voiam să trăiesc într-un mare oraş cosmopolit. În acea epocă, Viena mi se părea provincială, în pofida orchestrei sale, a operei sale”, spunea Brendel într-un interviu recent pentru France Musique.
Beethoven, Schubert, Mozart, și o viață dedicată muzicii
Alfred Brendel a fost sinonim cu o abordare profund intelectualizată, dar nu lipsită de emoție, a muzicii clasice. Repertoriul său s-a centrat pe Beethoven și Schubert, în special, dar a oferit interpretări de referință și pentru lucrările lui Mozart.
A fost deseori acompaniat pe scenă de fiul său, Adrien Brendel, violoncelist, iar muzica a fost o legătură vie între generații. În 2004, i-a fost decernat premiul Ernst-von-Siemens, echivalentul Nobelului pentru muzică clasică, o recunoaștere a contribuției sale majore la cultura europeană. Dincolo de scenă, Brendel a fost o prezență discretă, dar influentă în viața artistică. A publicat eseuri și poezii, a ținut conferințe și masterclassuri, și a rămas un formator de conștiințe muzicale și culturale.
După concertul de adio din 2008, susținut în faimoasa sală Musikverein din Viena, s-a retras din activitatea concertistică, dar nu și din viața culturală. A continuat să locuiască în Londra, în cartierul Hampstead, unde a rămas fidel lecturii, reflecției și dialogului artistic.
Un om al tandreței și al excelenței
Royal Philharmonic Society i-a adus un omagiu emoționant, numindu-l pe rețeaua X „un gigant al muzicii, cu o atingere a clapelor de o mare tandreţe”.
Mesajele de condoleanțe au curs din lumea întreagă. Violoncelistul britanic Steven Isserlis a scris:
„Era un model de civilizaţie, un om profund cultivat, pasionat de muzică, care împărtăşea această dragoste pentru muzică fără să facă niciun compromis, nici artistic, nici personal. Ne va lipsi foarte mult”.
Alfred Brendel lasă în urmă o moștenire artistică de neegalat, patru copii și patru nepoți – dar mai ales, o lecție despre ce înseamnă să trăiești în numele frumuseții și al adevărului muzical.