Ce anume trebuie reținut:
– cota de piață a băncilor cu capital majoritar străin a scăzut.
-pentru prima dată în ultimii ani, cota de piață a băncilor cu capital românesc a depășit-o pe cea a băncilor cu capital grecesc.
– dacă în tot anul trecut au plecat din sistemul bancar sub 1.000 de angajați, în primele 6 luni ale lui 2012 au părăsit sistemul nu mai puțin de 3.700 de angajați.
-cele mai mari 5 bănci din România au devenit și mai puternice: mai mult de jumătate din activele totale ale sistemului bancar sunt concentrate în aceste 5 bănci.
– doar bulgarii și grecii au rata de credite neperformante mai ridicată decât noi

În sistemul bancar românesc activează 40 de bănci, dintre care: 26 cu capital majoritar privat străin, 4 cu capital majoritar privat autohton, 2 bănci cu capital integral sau majoritar de stat, 8 sucursale ale băncilor străine; acestora li se adaugă şi o organizaţie cooperatistă de credit.

În ceea ce priveşte cota de piaţă, grupa băncilor cu capital românesc a surclasat-o pe cea a băncilor cu capital grecesc, ocupând locul secund după grupa băncilor cu capital austriac.

Cota de piaţă din punct de vedere al activelor a băncilor cu capital majoritar străin a continuat trendul descendent din 2011, atingând valoarea de 81,2 la sută la finele primului semestru din 2012. Reducerea cotei de piaţă s-a datorat, în principal, vânzărilor de active imobilizate şi neperformante în contextul restructurărilor bilanţiere.
Băncile cu capital majoritar austriac deţin, similar anilor precedenţi, cea mai mare cotă de piaţă (38 la sută la iunie 2012).

Grupa băncilor cu capital majoritar grecesc şi-a redus cota de piaţă de la 16,3 la sută la 12,9 la sută, fiind surclasată de cea a băncilor cu capital românesc, a cărei pondere în activul agregat a crescut până la 18,3 la sută.

Tendinţa de reducere a cheltuielilor cu reţeaua teritorială şi numărul de salariaţi, manifestată în perioada 2009-2011, a fost semnalată şi în prima jumătate a anului 2012, însă cu un ritm mult mai intens.

Reţeaua teritorială s-a redus cu 130 de unităţi în 2011 şi 352 de unităţi în primele 6 luni ale anului curent.
Numărul de salariaţi din sistemul bancar a scăzut cu 980 în 2011 şi, respectiv, cu 3.700 în primul semestru din 2012.

În anul 2010, din sistemul bancar românesc plecaseră 1.145 de angajați, conform Raportului de Stabilitate de anul trecut, iar în 2009 băncile românești dăduseră afară 2068 de persoane.

Gradul de concentrare a sistemului bancar românesc, reflectat de ponderea activelor deţinute de primele cinci bănci în activul agregat, a crescut uşor până la valoarea de 55,2 la sută, continuând tendinţa începută în 2010. Acelaşi trend s-a manifestat şi la nivelul creditelor, unde primele 5 bănci din sistem (ca mărime a activelor) deţineau 53,1 la sută din creditele acordate de sistemul bancar românesc.
DEZASTRUL CREDITELOR NEPERFORMANTE
Deși BNR încearcă să ne liniștească spunând că au crescut mai puțin decât la alte state, tabelul de mai jos arată că România se află în topul statelor europene cu cele mai mari rate ale creditelor neperformante. 
Mai mult, în urma testelor de stres, indicatorul de solvabilitate a sistemului bancar din România s-a diminuat cu aproximativ 2,4 puncte procentuale (până la 12,2 la sută). 
Creditele neperformante, riscul dominant la adresa stabilităţii financiare, au continuat să crească atât ca volum, cât şi ca rată (de la 14,3 la sută în decembrie 2011 la 16,8 la sută în iunie 2012), dar într-un ritm sensibil mai redus faţă de anii precedenţi (în anul 2011 creşterea a fost de 2,5 puncte procentuale, comparativ cu 4 puncte procentuale în 2010 şi 5 puncte procentuale în
anul 2009).
Ce înseamnă rata creditelor neperformante
Rata creditelor neperformante ia în considerare creditele şi dobânzile restante de peste 90 de zile şi/sau cele în cazul cărora au fost iniţiate proceduri judiciare faţă de operaţiune ori faţă de debitor (identificate în reglementările naţionale
ca fiind categoria „Pierdere 2”) ca proporţie în total credite şi dobânzi clasificate.
Reglementarea de prudenţă bancară defineşte iniţierea de proceduri judiciare ca fiind cel puţin una dintre următoarele măsuri luate în scopul recuperării
creanţelor:
a) darea de către instanţă a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului;
b) declanşarea procedurii de executare silită faţă de persoanele fizice sau juridice.
Definiţia menţionată a „ratei creditelor neperformante” este conformă cu recomandările Ghidului de compilare a indicatorilor de stabilitate financiară, elaborat de Fondul Monetar Internaţional, fiind şi cea mai utilizată pe plan internaţional.
Ca volum al creditului considerat restant, se ia în calcul întregul sold al creditului şi dobânzilor aferente, indiferent de numărul ratelor restante.