"Demersul pentru stabilirea costurilor reale aferente serviciilor medicale este unul obligatoriu pentru a putea vorbi de armonizarea legislației la prevederile Directivei nr. 24/2011. Orice ezitare în acest sens va afecta în mod semnificativ două paliere ale sistemului de sănătate", arată studiul FSS.
Astfel, spitalele, riscă să fie puse în situația de a trata și pacienții proveniți din alte state membre la costuri subevaluate, fapt care le va accentua deficitul. Pe de altă parte, pacienții români vor fi efectiv privați de posibilitatea de a se trata în străinătate cu rambursarea costurilor la niveluri acceptabile și vor suferi toate influențele derivate din deficitele financiare ale unităților sanitare.
Potrivit FSS, Directiva pune o presiune deosebită pe statul român în special în următoarele direcții:
• Decontarea serviciilor medicale pentru românii care se tratează în străinătate;
• Crearea procedurilor specifice autorizării prealabile;
• Asigurarea unui standard de calitate a serviciilor medicale;
• Crearea sistemului de informare a pacienților;
• Existența unui sistem funcțional de asigurări de malpraxis;
• Crearea unui sistem de informare a pacienților conform standardelor europene;
• Asigurarea coerenței dintre măsurile de reformă și principiile de funcționare ale unui sistem de sănătate enunțate în Directivă.
Costurile mici, un miraj
Studiul mai notează că raportat la situația României, stabilirea prețurilor serviciilor medicale la nivelul costurilor de piață poate determinafluxuri migratorii de pacienți din alte state membre, datorită prețurilor mai reduse comparativ cu cele din propriul stat, determinate de costurile mai reduse cu forța de muncă.
Cel puțin în situația existenței unor liste de așteptate în statul membru de afiliere, poate fi anticipată o astfel de fluctuație a adresabilității. O astfel de variantă poate fi una profitabilă pentru unitățile sanitare din România și pentru întregul sistem sanitar prin contribuția la menținerea infrastructurii medicale.
Totuși, pe termen mediu și lung avantajul competitiv oferit de costul redus al forței de muncă (adică de salariile mici din sectorul sanitar) va dispărea, el determinând ivirea unui dezavantaj major: lipsa profesioniștilor din sistem.
Având în vedere interpretarea de ansamblu a Directivei, lipsa profesioniștilor pentru anumite specializări (spre exemplu) generează efecte care nu pot fi blocate nici măcar de autorizarea prealabilă.
Cel mai important, s-ar putea ajunge într-o situație fără precedent: sunt multe servicii medicale sau intervenții medicale care nu pot fi făcute în România chiar și acum. Altfel spus, în absența posibilității unui tratament în țară, autorizarea tratamentului medical într-un alt stat devine obligatorie. Ceea ce conduce la
obligația de a suportat costurile unor intervenții prestate în alte state.


Te-ar putea interesa și: