Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Energie

Din 2022, România va putea înmagazina gaze și pentru țările vecine

Autor: | | 0 Comentarii | 825 Vizualizari

România are o strategie coerentă cu privire la modernizarea și extinderea capacităților de stocare a gazelor naturale pentru următorii 20 de ani, susține Bogdan Stănescu, președintele Consiliului de Administrație al Depogaz. Mai mult, începând cu 2022, țara noastră va avea capacitatea de a oferi servicii de stocare și pentru țările tranzitate de BRUA.

Peste 720 de milioane de lei va investi Depogaz, în următorii patru ani, în modernizarea şi extinderea capacităţilor de depozitare a gazelor naturale. Pentru 2018 sunt alocate investiţii de circa 50 milioane de lei. Sursele de finanţare sunt proprii, dar şi fonduri europene. Planurile de dezvoltare merg în paralel cu construcţia BRUA, proiect în care Transgaz a obţinut o finanţare de 180 de milioane de euro, circa 40% din valoarea totală a proiectului.

Capital: Pe cine deserveşte Depogaz?

Bogdan Stănescu: Compania, proas­păt înfiinţată sub umbrela Romgaz, oferă servicii de înmagazinare pentru toţi paticipanţii pieţei de gaze din România, nu numai pentru Romgaz. Investim în extinderea acestui serviciu şi am inclus în planul de investiţii 2018-2022 al instituţiei posibilitatea de a oferi servicii de înmagazinare şi pentru piaţa externă.

Capital: Care este capacitatea Depogaz de depozitare? Ar putea România, cu capacităţile disponibile astăzi, să devină un Hub regional?

B.S.: Există multe avantaje pe care ţara noastră le are şi de care trebuie să profităm. Piaţa gazelor naturale din România este o piaţă relativ matură şi una dintre cele mai dezvoltate la nivelul european în ceea ce priveşte consumul anual, rezervele disponibile şi infrastructura de transport, distribuţie şi înmagazinare subterană a gazelor naturale. Totodată, România se numără printre puţinele state europene cu un grad redus al dependenţei de sursele externe de gaze naturale, cea mai mare parte a consumului de gaze naturale fiind acoperită din producţia internă.

Capacitatea actuală de depozitare a Depogaz este de 2,800 miliarde mc. De altfel, avem o strategie de creştere a capacităţilor de depozitare, începând din acest an şi până în 2022, prin care capacitatea de înmagazinare să crească cu un miliard de metri cubi de gaze, astfel încât România să devină HUB regional. Mărirea de capacitate urmează a fi făcută ţinând cont de gazele din Marea Neagră (depozite pretabile Gherceşti + 500 milioane mc, Sărmăşel + 600 milioane mc).

Capital: Aţi vorbit despre planuri de extindere şi despre investiţii? Despre ce bani este vorba ?

B.S.: Noile reglementări cer ţărilor UE să conlucreze în sensul identificării potenţialelor pericole în aprovizionarea cu gaze naturale şi să agreeze acţiunile comune care pot preveni sau elimina consecinţele întreruperii alimentării cu gaze. Scopul, în final este să reducem dependenţa de sursele externe, respectiv faţă de Rusia. Capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale este asigurată în România prin intermediul a şapte depozite cu o capacitate activă totală de 33,93 TWh pe ciclu de înmagazinare.

Șase din ele aparţin Depogaz, care deţine 90% din capacitatea totală de înmagazinare, şi Depomureş, care operează depozitul de înmagazinare subterană a gazelor naturale Târgu Mureş. Avem astfel cinci priorităţi majore: modernizarea depozitelor de înmagazinare în scopul creşterii capacităţii de livrare zilnică a gazelor; creşterea capacităţii, creşterea flexibilităţii, creşterea gradului de siguranţă la exploatare şi operare a sondelor în depozite, şi nu în ultimul rând, transformarea unui depozit de înmagazinare într-unul de operare multiciclu. În total, investim 723 milioane de lei, până în 2022. În 2018, investim 50 milioane de lei. Sursele de finanţare sunt cele proprii, parţial, dar şi prin atragerea de fonduri europene.

Capital: Vin tot mai multe de­claraţii din partea unor oficiali din Ungaria cu privire la capacitatea României de stocare. Ce lămuriri sunt necesare?

B.S.: Nu comentez declaraţii cu tentă politică care vin fie din afara graniţelor, fie din interiorul graniţelor. Pot doar să fac referire din nou la planul de investiţii al companiei Depogaz. Capacitatea de ocupare a depozitelor din România este situată la 70 % din capacitatea tehnică actuală. Pot spune doar că, până în 2022,  capacitatea active va creşte de la 2800 mil. mc/ciclu la 4.070 mil. mc/ciclu. După finalizarea acestor investiţii, consider că România, din 2022, va putea oferi servicii de înmagazinare şi pentru ţările vecine. Din acest punct de vedere, România are avantaje strategice fantastice în această zonă.

Capital: Cum se pregăteşte Depogaz pentru finalizarea gazoductului BRUA?

B.S.: Din punct de vedere al depozitării, Depogaz are program de dezvoltare astfel încât să poată prelua cantităţi de gaze din BRUA. Conducta, care va avea o lungime de 479 KM numai pe teritoriul României, este primul proiect regional major în domeniul transportului de gaze în care ţara noastră este implicată. În paralel, se va finaliza şi proiectul South Stream, care va duce gazele ruseşti direct spre Europa de Vest, lăsând uşor descoperită partea de Est a continentului, inclusiv România. Pe de altă parte, noile exploatări din Marea Neagră trebuie să aibă piaţă de desfacere. Toate planurile de modernizare şi extindere ale Depogaz iau în calcul întreg acest context regional, dezvoltând depozitele existente sau creând alte depozite pe traseul conductei BRUA. În acest sens, Depogaz demarează studii geologice pe zona conductei BRUA, în perimetre care ar putea fi transformate în depozite de înmagazinare (perimetre posibile: Doba - Slatina, Hurezani, Piscu Stejari, Bibeşti).

Capital: Ce se întâmplă după 2022?

B.S.: Depogaz are deja planificată strategia de extindere şi modernizare pentru următorii 20 de ani. În afară de strategia 2018-2022 avem şi o strategie pe perioada 2018-2037, la finalul căreia capacitatea activă totală va fi de aproximativ 4,5 miliarde mc, capacitatea de injecţie de 32 milioane mc/zi şi capacitate maximă de extracţie de 50 milioane mc/zi. Luând în calcul consumul zilnic într-o zi geroasă în România de cca 70 milioane mc/zi, rezultă faptul că Depogaz va asigura independenţa din punct de vedere energetic a României, putând juca un rol important în zona de S-E a Europei.

 

Acest articol a fost publicat în numărul 28 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 16 - 22 iulie 2018

 

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.