Dezvăluiri despre cum s-au cunoscut Andreea Marin și Horia Brenciu. „Nimic din ce a fost între noi nu este rușinos”

„Zâna Surpizelor” a fost invitată în podcast-ul lui Horia Brenciu, iar acolo și-au adus aminte cum s-au cunoscut ei.

Pe parcursul interviului, Horia și-a amintit de momentul în care a cunoscut-o pe Andreea Marin, dar pentru că ea nu-și mai amintea exact, acesta i-a povestit cu lux de amănunte, ambii amuzându-se pe tema acestui subiect.

„Vreau sa te întreb acum daca îți mai aduci aminte cum ne-am întâlnit noi prima data”, a spus Horia. Andreea nu își mai aducea aminte cu exactitate așa că a răspuns: Nu știu prima dată, nu știu. E nasol? E ceva rușinos?”. Brenciu a continuat: Nu, dar cred că… Nu, nu. Nimic din ce a fost între noi nu este rușinos, Andreea dragă, dar…,,Surprinde-mă. Iart-o pe mamaie că nu își mai amintește”, a adăugat Andreea.

Brenciu a spus că s-a cunoscut cu Andreea în anul 1995, atunci când au avut prima lor interacțiune

,,Eram în 1995. Doru Dumitrescu te-a văzut, cum au făcut toți cei care ți-au scris la Țara lui Piticot. Și ți-a dat un telefon, probabil o fi vorbit cu niște șefi de-ai tăi de la TVR Iași”, a afirmat Horia.
,, Eu nu făceam doar Țara lui Piticot, eu făceam și emisiuni de oameni mari, dar asta era cea produsă de mine”, își amintea Andreea.
,,Și țin minte și acum. Doru zice: . Discutam zilele trecute cu Toni Grecu de această întâmplare”, a continuat Brenciu.

Andreea Marin și-a adus aminte despre ce spunea Horia așa că s-au amuzat copios

Andreea: Această scenă. Îmi amintesc cum am căzut în apă, nu am uitat momentul ăla.

Horia: Deci ăsta e Pastilă, se aruncă în apă. Pastilă cu vioara, cu arcușul, iese din apă, iar apoi într-o nebună întâmplare… (n.r – o ia și se aruncă cu ea în apă).

Andreea: Eu nici nu știam să înot, nici acum nu știu. El a fost spontan, dar eu habar nu aveam.

Horia: Nu pot să cred așa ceva. Aflu asta după ani de zile.

Andreea: Noroc că nu era apa prea adâncă. Am rezistat și eram și pe tocuri.

Horia: Eu eram în spatele camerelor și mă uitam când te-a luat pastilă în brațe și s-a aruncat cu tine. Și ziceam:

Andreea: Hai, nu fiți perverși acum, că de fapt i-ați suflat în ureche. Hai să spunem lucrurilor pe nume. Pentru mine a fost doar un moment haios, căruia nu i-aș da o importanță memorabilă, pentru că e haios, ei erau haioși. În contextual ăla treaba a fost simpatică.