Rudolph Giuliani, care a devenit avocat președintelui SUA Donald Trump în aprilie, nu a renunțat la clienții străini după ce a început să îl reprezinte pe liderul de la Washington, iar potrivit experților acest lucru ar putea provoca un conflict de interese și ar încălca legile federale de etică, scrie Washington Post.

Avocatul a declarant în recente interviuri că reprezintă o serie de clienți din Brazilia, Columbia, și din alte țări, dar și faptul că a ținut un discurs pentru un controversat grup de disidenți iranieni. Cu toate acestea, Giuliani spune că activitatea sa nu poate provoca un conflict de interese, deoarece lucrează Pro bono pentru Donad Trump și nu a făcut niciodată lobby pentru guvernele altor state. Totuși, decizia fostului primar al New York-ului de a reprezenta în continuare entități străine se îndepărtează de practica standard pentru avocații prezidențiali care, în trecut, au încercat să elimine orice legături care ar putea crea un conflict de interese, mai scrie cotidianul american.

Rudolph Giuliani nu a raportat aceste activități la Departamentul Justiției deoarece nu ar fi necesar, în opinia sa, întrucât nu făcea lobby direct pe lângă executivul SUA, pe de o parte, iar pe de altă parte nu este plătit de Trump pentru serviciile sale.

Unul dintre clienții străini ai lui Giuliani care ar putea ridica probleme este primarul orașului ucrainean Harkov, un fost lider al Partidului Regiunilor, din care a făcut parte și fostul președinte pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici. Partidul Regiunilor a intrat în vizorul autorităților americane în 2016, când a izbucnit scandalul privind implicarea Rusiei în alegerile pentru Casa Albă. Mai exact, fostul lider de campanie al lui Trump, Paul Manafort, a fost suspectat că a primit 12,7 milioane de dolari de la Partidul Regiunilor, în urma relațiilor pe care acesta le avea cu fostul președinte al Ucrainei. După ce Ianukovici a fugit în Rusia, primarul Harkov-ului, Gennady Kernes, a încercat să se alinieze cu politicile noului guvern de la Kiev. Kernes se află acum în scaun cu rotile, după ce în 2014 trecut printr-o tentativă de asasinat de care a fost acuzat președintele rus Vladimir Putin, însă Guvernul de la Moscova a negat orice implicare. Giuliani spune că nu este îngrijorat de legăturile clientului său cu Moscova, motivând că „tocmai i-au fost ciopârțite picioarele. Poate că aceste legături au exitat în trecut.

Giuliani mai lucrează și pentru Mujahideen-e-Khalq, cunoscut cac MEK, un grup de rezistență iranian ce operează în exil, introdus de autoritățile americane pe lista grupărilor teroriste încă din 2012. Giuliani a recunoscut că a primit mai multe plăți din partea MEK în ultimii 10 ani, însă nu a comentat în privința sumelor. MEK l-a plătit pe Giuliani pentru a ține un discurs în fața membrilor săi, duminică, la Paris, tema fiind schimbarea regimului de la Teheran. În luna mai, avocatul a ținut un discurs similar, de data aceasta chiar la Washington. De altfel, acesta a recunoscut recent că va petrece câteva zile la Paris pentru a ajuta gruparea.

Experții spun că Giuliani ar fi obligat de lege să anunțe autoritățile cu privire la clienții străini pe care acesta îi reprezintă, și este mandatat să divulge către Departamentul de Justiție încercările de a „influența opinia publică, politicile și legile din SUA” în favoarea unor indivizi sau entități străine.

Cu toate că încălcarea acestor legi poate fi pedepsită cu până la cinci ani de închisoare, Departamentul de Justiție a anchetat doar câteva cazuri în ultimele decenii, scrie Washington Post.

Rudolph Giuliani, fost procuror federal și fost primar al New York-ului, a transmis o scrisoare președintelui Klaus Iohannis și altor oficiali români în care cere verificarea protocoalelor PG-SRI și stoparea presiunile asupra judecătorilor.

George Maior, actual ambasador al României în SUA și fost director SRI, a declarat, luni, că scrisoarea este expresia unui lobby inițiat de forțe interesate să apere persoane cu probleme cu legea.