Din cele peste 250 de agenţii de detectivi particulari înregistrate în România, numai în ultimul an s-au înfiinţat peste 100. Piaţa de profil este impulsionată de cereri precum cele de verificare a loialităţii partenerilor de afaceri sau a angajaţilor.
Businessul firmelor de detectivi particulari a înflorit în contextul în care oamenii de afaceri au devenit din ce în ce mai preocupaţi de siguranţa mediului în care îşi desfăşoară activitatea.
„Dacă la început, în anii ‘95 – 2000, niciuna din cele 20-30 de agenţii existente în toată ţara nu se putea lăuda cu o cifră de afaceri mai mare de 50.000 de euro, acum sume între 100.000 şi câteva milioane de euro reprezintă ceva normal“, spune Maria Bumbaru, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Detectivilor Particulari din România (ANDPR). „Oamenii de afaceri au devenit conştienţi de puterea informaţiei utilizate la timp. În 2006 şi, mai ales, la acest început de an, a crescut spectaculos cererea de investigaţii în domeniul economic. A crescut şi cererea de consultanţă în siguranţa afacerii“, precizează Maria Bumbaru.
La nivelul întregii pieţe, circa 30% din solicitări sunt de natură economică, la egalitate cu cererile privind domeniul privat al persoanei, precum cele legate de divorţuri, copii, infidelităţi. O cincime din clienţi vor dovezi pentru a fi folosite în instanţe sau revendicări de bunuri, în timp ce 10% din servicii sunt consultaţii. Restul sunt diverse alte cereri.
În unele cazuri, între 60% şi 70% din solicitările adresate detectivilor particulari sunt legate de cercetarea partenerilor de afaceri sau a viitorilor angajaţi. O investigaţie de natură economică poate avea drept scop asigurarea protecţiei împotriva scurgerii de informaţii sau aflarea unor detalii privind solvabilitatea ori seriozitatea unei persoane. Nici salariaţii unei companii care apelează la o firmă de investigaţii nu pot scăpa de „lupa“ detectivului, care poate afla detalii privind loialitatea sau moralitatea angajaţilor.
Cine are suspiciuni că angajaţii nu respectă întocmai programul stabilit şi vrea să ştie traseul acestora poate cere detectivilor supravegherea prin GPS, putându-se astfel afla, în orice moment, locaţia autovehiculului monitorizat. În acest caz, filajul este mai puţin riscant, dar şi mai ieftin.
Un alt tip de solicitare provine din partea firmelor din străinătate, în special din ţările în care a migrat forţă de muncă românească. Aceste companii cer verificări pentru angajaţii originari din România.
„Cererea este în creştere, iar în viitor cele mai multe cazuri vor fi din partea companiilor multinaţionale. Important este să avem răbdare şi să nu ţintim spre profituri imediate, ci spre profesionalism şi crearea unei imagini serioase pe piaţă“, spune Vasile Cireş, directorul general al Biroului de Detectivi Particulari „Confident“ şi fondatorul şcolii de profil cu acelaşi nume.
Pe lângă solicitările „de business“, rezolvarea divergenţelor în cuplu sau a litigiilor civile a dus la creşterea exponenţială a cererii pentru investigaţii private. „La noi, circa 90% din solicitări sunt legate de viaţa intimă a soţului, soţiei sau amantului şi doar 10% din investigaţii privesc partenerii de afaceri ai clienţilor“, spune Ionel Terteleac, directorul firmei T&C Investigaţii Private.
Cei care au înfiinţat firme de detectivi particulari sunt cadre militare în rezervă, provenite din sistemul siguranţei naţionale şi armată. „Am considerat că este un domeniu la care ne pricepem mult mai bine decât la altele şi există şanse mari să reuşim. Acum, suntem priviţi cu o oarecare reţinere, cam la fel cum erau privite agenţiile imobiliare prin anii ‘90. Cred că vom deveni o componentă cotidiană a sferei prestărilor de servicii“, spune Ilie Lungu, director general al Agenţiei de Detectivi Particulari Total Invest. În acest domeniu, investiţiile sunt realizate, de regulă, din resurse proprii. „Băncile ne ajută mai puţin, deoarece acest domeniu de activitate nu prea este cunoscut deocamdată“, spune Lixandru Călin, patronul Biroului de Detectivi Particulari United.
„Clienţii au început să realizeze că îşi pot rezolva problemele fără a apela la unele instituţii ale statului, avocaţi sau alte persoane intermediare“, spune Mircea Bănescu, director executiv al firmei Pro Detective Agency din Timişoara. „Dacă ne raportăm la exemplul firmelor din Europa, cu o vechime de peste 50 de ani, atunci cifrele obţinute de firmele româneşti pot fi promiţătoare. Este deja o piaţă specializată, asemenea avocaţilor“, crede Maria Bumbaru. Pe viitor, aşteptările sunt legate mai ales de creşterea calităţii serviciilor şi de specializarea agenţiilor de detectivi particulari, însă deja perspectivele sunt încurajatoare pentru acest business. Potrivit Mariei Bumbaru, cel puţin o agenţie din România are deja filiale şi angajamente în trei capitale din Europa.
Cât ne costă investigaţia privată
Un preţ de referinţă este de 20 euro pentru ora de supraveghere, la care se adaugă costurile deplasării.
Tarifele percepute pot fi negociabile, în funcţie de costuri, complexitatea, dificultatea, durata acţiunii şi forţele angajate în investigaţie.
Preţurile sunt cuprinse între: 150 şi 300 de euro pe zi, pentru operaţiunile de filaj/supraveghere.
Pentru investigaţiile economice complexe, preţurile pot fi de câteva mii de euro şi pot chiar depăşi 10.000 de euro.
Pentru o investigaţie privind conduita şi moralitatea publică a unei persoane, se pot cere circa 20 de euro pe oră.
Pentru a verifica solvabilitatea sau seriozitatea unui potenţial partener de afaceri, preţul poate fi de 100 de euro, în cazul unei persoane fizice, şi de 300 de euro în cazul unei persoane juridice.
Identificarea unei adrese poate costa 50 de euro.
Verificarea unui angajat poate costa 100 de euro.
Costurile detectivului se ridică, estimativ, la 50 % – 70 % din tariful perceput clientului.
