Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

CAPITAL PREMIUM

Detaliile ascunse din proiectul de BUGET! Care sunt instituţiile "pedepsite" de Guvern

Autor: | | -1 Comentarii | 783 Vizualizari

Ministerul de Finanţe a publicat joi seara proiectul privind bugetul României pentru 2019. PIB-ul ţării este planificat la 1.022.500 milioane lei (217,4 miliarde euro), faţă de o estimare de 949.600 milioane lei (circa 202 miliarde euro) anul trecut.

Proiectul a fost construit pe baza următorilor indicatori economici: o creştere economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi o rată a şomajului înregistrat la sfârşitul anului de 3,2%.

Ministerul de Finanţe estimează un număr de 287.000 şomeri la sfârşitul anului şi un număr mediu de 6,655 milioane salariaţi.

În cea mai mare parte, cresc alocările pentru instituţii, însă în câteva cazuri, potrivit proiectului, vor fi tăiate fondurile alocate.

Ministerele care vor primi bani mai puţini decât anul trecut sunt:

- Ministerul Energiei: 250.024 mii lei (-13%)

- Ministerul Comunicaţiilor: 261.472 mii lei (-20,2%)

- Ministerul pentru Mediul de Afaceri: 652.161 mii lei (-28,9%)

- Ministerul de Finanţe - acţiuni generale: 26.086.646 mii lei (-1,3%)

Guvernul taie cu peste o treime şi banii pentru biserici. Astfel, proiectul de buget de stat pe 2019 prevede reducerea cu 33,86%, faţă de execuţia preliminată pe 2018, a creditelor bugetare destinate susţinerii cultelor religioase, care constau în principal în bani alocaţi pentru construirea şi întreţinerea lăcaşelor de cult, de la 213,2 la 141 milioane lei. În 2017, în acest scop s-au cheltuit de la buget doar 70,26 milioane lei.

Contribuţia statului la salarizarea personalului clerical creşte cu peste 12% anul acesta, de la 574,744 în 2018 la 643,84 milioane lei, după ce fusese de 475,648 milioane lei în 2017. În schimb, nu a fost prevăzută nicio sumă pentru subvenţionarea de la bugetul de stat a contribuţiilor la sistemul de asigurări sociale de sănătate ale personalului monahal al cultelor recunoscute în România, subvenţie care anul trecut s-a ridicat la 480.000 lei. 

De asemenea, proiectul bugetului pe 2019 prevede şi tăierea cu 6% a creditelor bugetare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), de la o execuţie preliminată pe 2018 de 185,058 milioane lei la o alocare de 174,017 milioane lei anul acesta. Anul trecut, bugetul DNA a crescut cu aproape 10% faţă de 2017. Cheltuielile de personal, care ocupă cea mai mare pondere în bugetul instituţiei, sunt prevăzute în bugetul pe 2019 în scădere cu 2,63% faţă de 2018, la 156,9 milioane lei. Cele cu bunuri şi servicii sunt menţinute la nivelul execuţiei de anul trecut, de 12,24 milioane lei.

 

Cheltuielile de capital, destinate investiţiilor, scad însă dramatic, cu aproape 70%, de la 4,4 la doar 1,35 milioane lei.

Bugetul DIICOT suferă o tăiere şi mai mare în acest an, de 13,42% faţă de execuţia preliminată pe 2018, respectiv de la 183,89 la 159,21 milioane lei. Asta după ce, anul trecut comparativ cu 2017, cheltuielile DIICOT au crescut cu 11,6%. 

În anul 2019 deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,55% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,57% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Principalele obiective ale bugetului pe anul 2019 sunt:

Susţinerea investiţiilor publice – prin alocarea a 46,8 miliarde lei, reprezentând aproximativ  4,57% din PIB.

Principalele cheltuieli asigurate de la bugetul de stat pe anul 2019 vizează:

  • Programul Naţional de Dezvoltare Locală: 2,5 miliarde lei;
  • Programul de interes public şi social derulat de Compania Naţională de Investiţii: 1,1 miliarde lei
  • investiţii ale operatorilor din industria de apărare 0,2 miliarde lei;
  • investiţii în infrastructura de transport: 5,6 miliarde lei, din care 4,1 miliarde de lei aferente proiectelor finanţate din fonduri europene
  • investiţii în domeniul apelor: 0,4 milioane lei.

Sănătatea - suma alocată acestui domeniu, a fost majorată cu circa 5 miliarde faţă de 2018, ceea ce înseamnă o creştere de 12% (exclusiv subvenţia de echilibrare), atât în bugetul Ministerului Sănătăţii cât şi cel al Casei Naţionale de Asigurări  de Sănătate. S-au alocat 1,18 miliarde lei pentru aparatură, investiţii şi echipamente în spitale, în special pentru achiţizia de incubatoare şi ecografe şi 305,3 milioane lei din împrumutul acordat de BIRD achiziţiei de echipamente de screening, RMN, pentru radioterapie.

Educaţie – s-au alocat suplimentar de la bugetul de stat, comparativ cu anul 2018, circa 9,8 miliarde lei, reprezentând o majorare de 47%, pentru acoperirea creşterilor salariale, pentru investiţii (2 miliarde lei) – pentru implementarea unor proiecte finanţate din fonduri europene în vederea modernizării procesului de predare-învăţare cu ajutorul tehnologiilor informaţiilor şi comunicării, prin dotarea şcolilor cu table interactive.

 

De asemenea, sunt alocate 1,1 miliarde lei pentru implementarea unui nou program prin care sunt asigurate de rechizite pentru copii din învăţâmăntul preuniversitar.

În bugetul pentru anul 2019 a fost prevăzută alocarea de 2% din PIB pentru aparare, conform angajamentelor asumate faţă de partenerii din NATO.

Au fost asigurate sumele necesare pentru majorarea cu 15% a pensiilor începând cu luna septembrie 2019 -  ceea ce reprezintă o suplimentare cu 6,5 miliarde lei a Bugetului asigurărilor sociale de stat.

În bugetul asigurărilor sociale de stat viramentele către sistemul de pensii administrate privat (Pilonul II) sunt de 8,6 miliarde de lei.

S-au alocat în bugetele instituţiilor publice suma de 318,8 milioane de lei pentru finanţarea acţiunilor aferente Preşedinţiei Consiliului UE.

Cele mai mari ponderi în PIB le au:

  • Cheltuielile cu asistenţa socială - estimate la 109,8 miliarde lei, respectiv 10,7% din PIB (se menţin la aceeaşi pondere ca şi în anul 2018);
  • Cheltuielile de personal – în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB),  pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însă pe orizontul de referinţă se înregistrează o traiectorie descendentă a ponderii acestora în PIB;
  • Cheltuielile cu bunuri şi servicii - estimate la  46,5 miliarde lei (4,5% din PIB), în creştere cu 1,8 miliarde lei faţă de cele efectuate în anul 2018; din această creştere 1,5 miliarde de lei reprezintă bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;
  • Cheltuielile cu investiţiile - preconizate la 46,8 miliarde lei (4,57 % din PIB), în creştere cu 12,5 miliarde lei faţă de 2018.
  • Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice - estimate la 13,5 miliarde lei, au o pondere mai redusă în PIB de 1,3% în anul 2019 faţă de 1,4% în anul 2018.

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Cancan

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.