Folosirea semințelor tratate cu neonicotinoide devine ilegală în România
Într-o decizie istorică luată pe 29 aprilie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a confirmat suspendarea derogărilor care permiteau utilizarea pesticidelor din clasa neonicotinoidelor – substanțe chimice interzise la nivelul Uniunii Europene din 2014.
Este un moment definitoriu în conflictul de durată dintre Ministerul Agriculturii și organizațiile de protecție a mediului, care reclamă efectele devastatoare ale acestor substanțe asupra ecosistemelor, în special asupra albinelor.
ONG-urile care au provocat schimbarea
Decizia instanței vine ca urmare a demersurilor susținute ale ROMAPIS (Federația Asociațiilor Apicole din România) și Eco Ruralis, o organizație care apără interesele fermierilor mici și mijlocii.
Cele două entități au atacat în instanță autorizațiile temporare acordate de minister la finalul lui 2024, care permiteau fermierilor mari să folosească în continuare tratamente cu Nuprid, Cruiser și Picus – toate pe bază de substanțe neonicotinoide.
Efectele neonicotinoidelor asupra albinelor
Apicultorii au argumentat ani de zile că aceste substanțe, chiar și în cantități minime, sunt letale pentru albine și alți polenizatori, contribuind la scăderea drastică a populațiilor acestora în zonele afectate.
Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS, a declarat că această hotărâre nu este un triumf, ci o normalizare tardivă a unei situații care ar fi trebuit rezolvată cu mult timp în urmă.
Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii a susținut că eliminarea derogărilor riscă să afecteze sever marii fermieri, în special pe cei care cultivă porumb și floarea-soarelui.
Teiu Păunescu, agricultor cunoscut, dar și apicultor, contestă vehement acuzațiile aduse pesticidelor, considerând că neonicotinoidele nu sunt responsabile pentru moartea albinelor.
El susține că alte cauze, precum parazitul Varroa sau aplicarea necorespunzătoare a altor tratamente de către fermierii mici, sunt responsabile pentru scăderea coloniilor.
Dovezile științifice în favoarea interdicției
Cu toate acestea, dovezile științifice din ultimele două decenii susțin contrariul. Studiile coordonate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) au demonstrat riscurile uriașe ale acestor substanțe pentru insectele polenizatoare, sol și apă.
Neonicotinoidele, odată ajunse în sol, au o remanență mare, afectând nu doar dăunătorii țintiți, ci și fauna benefică, cu efecte de durată asupra biodiversității.
România, obligată să se conformeze normelor europene
Prin urmare, România este acum obligată să se alinieze normelor europene fără ambiguități. Asociațiile de mediu consideră că decizia curții creează un precedent solid, ce va îngreuna emiterea unor derogări similare în viitor.
Mai mult, eliminarea acestor excepții din peisajul legislativ românesc transmite un semnal important către celelalte state membre, unde presiunile industriei chimice sunt similare.
Reprezentanții Eco Ruralis subliniază că nu e vorba despre o renunțare la agricultură performantă, ci despre o tranziție necesară spre practici agroecologice.
Există deja metode alternative de protecție a plantelor – metode testate în alte țări ale UE, care pot fi adaptate și promovate și în România. Este nevoie, însă, de implicarea activă a statului în informare, cercetare și subvenționarea noilor tehnologii.
Pentru moment, folosirea semințelor tratate cu imidacloprid, clotianidin și tiametoxam este oficial interzisă în România. Derogările care le-au permis temporar utilizarea au fost suspendate prin decizia definitivă a instanței supreme.
