Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat, joi, pronunţarea în dosarele care vizează alegerea lui Teodor Meleşcanu în funcţia de preşedinte al Senatului şi conflictul dintre preşedintele CSM şi fostul ministru al Justiţiei.
Reprezentanţii Curţii Constituţionale au anunţat că, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, plenul CCR a dispus, joi, amânarea pronunţărilor cu privire la cererea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei, respectiv Ministerul Justiţiei, pe de o parte, şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte.
Totodată, a fost amânată pronunţarea pe sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului României nr.17/2019 pentru numirea unui vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România din Camera Deputaţilor; şi pe sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Senatului nr.36/ 2019 pentru alegerea preşedintelui Senatului, sesizare formulată de 33 de senatori.
Pronunţările în aceste cauze au fost amânate pentru 22 ianuarie 2020, au mai transmis reprezentanţii CCR.
Cum a fost ales Meleșcanu
Pe 10 septembrie, Teodor Meleșcanu a fost ales președintele Senatului cu 73 voturi „pentru”, Alina Gorghiu, de la PNL, obținând 59 de voturi.
Ulterior, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunțat că mai mulți parlamentari din Opoziție au semnat o sesizare către CCR privind modul în care Meleșcanu a fost ales la conducerea Senatului, având și susținerea social-democraților la acel moment.
