Sentința CEDO vine ca urmare a unor plângeri depuse de trei tineri migranți – doi afgani și un sirian – care au fost expulzați din Ungaria în anii 2021 și 2022.
CEDO: tineri răniți trimiși la frontieră
Unul dintre reclamanți era student, al cărui permis de ședere expirase, iar ceilalți doi au fost victimele unui grav accident de circulație în timpul tranzitului prin Ungaria. Cel mai tânăr dintre ei, în vârstă de doar 16 ani, a fost internat timp de două luni și a suferit intervenții chirurgicale majore, pierzând un rinichi și splina. În ciuda stării sale critice, el a fost expulzat imediat după externare, desculț și fără bunurile personale.
CEDO a relatat că tânărul a încercat să ceară azil, însă a fost forțat să traverseze granița în Serbia, alături de alți aproximativ zece bărbați arabofoni. Situații similare s-au aplicat și celorlalți doi tineri, care au fost conduși în același mod la gardul de frontieră și expulzați pe jos.
O practică ilegală, menținută cu bună știință
CEDO a subliniat că mecanismul de „expulzare din oficiu” aplicat de autoritățile ungare a fost deja declarat ilegal atât de instanța de la Strasbourg, cât și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). În ciuda acestui fapt, Ungaria a continuat să folosească aceste proceduri, încălcând drepturile fundamentale ale migranților.
Instanța europeană a atras atenția că este urgent ca autoritățile ungare să ia măsuri imediate pentru a opri aceste practici și pentru a asigura acces real la procedurile de protecție internațională.
Compensații pentru victimele abuzurilor
Pentru prejudiciile morale suferite, Ungaria a fost obligată să plătească celor trei reclamanți un total de 23.000 de euro, precum și 8.000 de euro pentru cheltuieli de judecată. Cei trei locuiesc în prezent în Austria, Serbia și Germania.
Această decizie reconfirmă angajamentul CEDO de a proteja drepturile migranților și de a sancționa derapajele statelor membre ale Consiliului Europei, în special atunci când ignoră deciziile anterioare și încalcă flagrant normele internaționale.
Continentul european face faţă unei probleme majore de flux migraţionl
În ultimii ani, continentul european face faţă unei probleme majore de flux migraţionl în zona mediteraneeană, care a dus la așa-numita „criza refugiaţilor”. Cu certitudine, această criză migraţională este cea mai gravă după cel de-al doilea război mondial, căreia continentul european îi face faţă în prezent.
Un moment important, care urmează a fi scos în evidenţă, se referă la faptul că nu toate persoanele care în această perioadă solicită o anumită formă de protecţie internaţională sunt refugiaţi ce pot fi încadraţi în limitele definiţiei art. 1A al Convenţiei din 1951 cu privire la statutul de refugiat sau care ar putea beneficia de o altă formă de protecţie internaţională.
gÎn prezent, majoritatea solicitanţilor de azil/refugiaţi care vin în Europa sunt din zonele de conflict precum Libia și Siria. Însă, printre aceste persoane se regăsesc alte categorii de migranţi, care vin din regiunile Asiei Centrale, Asiei de sud-est sau Africii Ecuatoriale.
