Berlinul de Vest a funcționat ca un fel de termometru geopolitic, arătând dacă Occidentul capitalist sau Estul comunist aveau avantajul general.

De-a lungul deceniilor de tensiuni SUA-URSS, disparitatea uriașă dintre Berlinul de Est și cel de Vest a devenit efectul demonstrativ al Războiului Rece. Și o dovadă de necontestat a superiorității Occidentului asupra sistemului represiv sovietic, potrivit unei analize publicate de Observer Research Foundation.

În zorii „celui de-al doilea Război Rece” de astăzi (care se concentrează pe rivalitatea SUA-China), Taiwanul a luat locul Berlinului, devenind cel mai important punct fierbinte.

Fie că este vorba de probleme de geopolitică, macroeconomie sau democrație, toate drumurile duc către Taiwan. Insula poate fi scena pe care se va juca drama unui nou Război Rece.

Importanța geostrategică a Taiwanului

Taiwanul rămâne în continuare un soi de portavion pro-american pe care Beijingul l-ar vrea scufundat. Dar chiar dacă regimul lui Xi Jinping ar dobândi vreodată controlul asupra Taiwanului, prima apărare a lanțului insular al Americii ar fi distrusă și Beijingul nu va fi mai fi legat strategic. Taiwanul este de fapt cheia pentru controlul Chinei comuniste.

Fabricantul indispensabil de cipuri

Taiwanul este esențial pentru calculele geopolitice ale Americii în Indo-Pacific. Dar începe să aibă un rol din ce în ce mai important în economia globală. Firma taiwaneză, Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC), este cel mai mare producător mondial de semiconductori, reprezentând 84% dintre cele mai avansate cipuri de calculator.

Orice perturbare a producției de semiconductori din Taiwan ar afecta drastic economia mondială în ansamblu. Beijingul trăiește cu teama că dacă Războiul Rece din Indo-Pacific se va reîncălzi, alianța SUA-Taiwan ar putea să pună în pericol ambițiile sale.

Democrația ca efect demonstrativ

Ca și în cazul Berlinului, există puterea simbolismului. O parte din argumentul comunist chinez este cultural, susținându-se că firul dominant al naționalismului etnic chinez Han este pur și simplu incompatibil cu noțiunile occidentale de democrație.

Acest lucru face ca realitatea Taiwanului, la fel ca vechea lecție a unui Berlin de Vest înfloritor, să fie deranjantă pentru conducerea Partidului Comunist.

Taiwanul a evoluat de la metodele autoritare post-1949 sub Chiang Kai-shek într-o democrație frământată, deși sănătoasă. Din 2000, aici a existat un transfer pașnic de putere între Kuomintang (KMT) și Partidul Democrat Progresist (DPP), la fel ca în orice stat democratic.

Aceste realități de ordin politic fac din Taiwan noul Berlin și o entitate cu care Xi Jinping pur și simplu nu poate conviețui pe termen mediu.

Este așadar momentul ca SUA să arate clar regimului de la Beijing că va sări în apărarea Taiwanului, dacă China va încerca să-l domine sau va încerca să-l invadeze.

Taiwanul este, fără îndoială, noul Berlin al Războiului Rece sino-american. Depinde doar de America să redescopere tăria pe care John F Kennedy a arătat-o în cazul Berlinului, apărându-l.