Cele mai recente date privind câștigurile angajaților români arată că aceștia au ajuns în aprilie la o medie de 2.366 de lei pe lună (respectiv circa 522 de euro). Este vorba de o creștere cu 13%, de la nivelul de 2.086 de lei (adică în jur de 466 de euro) în aprilie 2016. Au contribuit la această evoluție majorarea salariului minim pe economie (de la 1.050 la 1.250 de lei la 1 mai 2016 și apoi la 1.450 de lei la 1 februarie 2017), dar și creșterile semnificative de lefuri din domeniul bugetar (astfel, au urcat cu 20% câștigurile din administrația locală, cu 50% cele ale artiștilor și cu câteva zeci de procente, de la caz la caz, pentru personalul din educație și sănătate). Ambele măsuri au forțat, evident, schimbări de venituri și în zona privată.

„Să zicem că aveam un angajat cu salariul minim la 1.250 de lei brut și un altul cu 1.450 de lei. Pe cel cu leafa minimă am fost obligat să-l aduc la 1.450 de lei, însă n-am putut să-l las pe cel cu 1.450 de lei la același nivel, căci el de la bun început câștiga ceva mai mult pentru că poate era mai bun, avea mai multe responsabilități sau avea vechime mai mare. Nu e greu de înțeles cum o creștere de genul acesta se propagă la nivelul întregii mase salariale și cum ne cresc costurile“, explică Dan Ionescu, patronul unei firme de construcții de lângă București.

În pas cu regiunea

Nu contestă nimeni necesitatea majorării veniturilor românilor, care se situează pe penultimul loc în UE la acest capitol, depășindu-i doar pe bulgari. Problemele semnalate de experți în cazul creșterilor din sistemul bugetar sunt legate în primul rând de sustenabilitatea acestora. Nu trebuie uitat că veniturile totale ale bugetului au crescut în primele patru luni cu numai 0,1% din PIB comparativ cu aceeași perioadă a lui 2016, iar veniturile fiscale au scăzut de la 6,2% din PIB la 5,9% din PIB, asta în ciuda creșterii economice de 5,7% care ne plasează pe primul loc în UE. În același timp, cheltuielile de personal au urcat de la 2,4% la 2,7% din PIB în același interval. Pentru a se menține în ținta de deficit bugetar, Guvernul a tras pe dreapta cheltuielile cu bunuri și servicii și mai ales investițiile publice. În același timp, impactul direct (prin majorarea salariului minim pe economie) și indirect (prin „exemplul“ dat de lefurile de la stat) asupra sectorului privat nu sunt deloc neglijabile și, în unele situații, s-ar putea traduce prin descurajarea unor investiții.

 

Ceea ce este interesant este că tendința de majorare a lefurilor se manifestă în multe din statele din jumătatea de est a Uniunii. În primul trimestru al acestui an, salariul mediu în Ungaria a crescut cu 11% față de aceeași perioadă a lui 2016. Ca și în România, creșterea salariului minim cu 15% și acelui minim garantat cu 25%, dar și majorări de lefuri în sectorul bugetar au împins acest indicator în sus. În luna martie, salariul mediu net în Ungaria a ajuns al 198.000 de forinți, adică în jur de 635 de euro. Și în Cehia s-a înregistrat o creștere de 5,3% a câștigurilor angajaților în primul sfert al anului. Este cel mai rapid ritm după criza din 2008. În plus, guvernul de la Praga a planificat să majoreze, de la 1 ianuarie 2018, salariul minim brut pe economie la 12.200 de coroane (464 de euro) de la 11.000 de coroane (420 de euro) cât este în prezent.

Și în Estonia salariile au urcat în primele trei luni ale anului cu 5,7% față de perioada ianuarie-martie 2016. Asta după ce înregistraseră o creștere de peste 7% în cursul anului trecut. Leafa medie brută pe economie a atins, astfel, nivelul de 1.153 de euro. La vecinii din sud, salariul mediu brut a fost în primul trimestru de 1.004 leva (circa 513 euro), cu aproape 9% mai mult față de primele trei luni ale anului trecut.

Explicații și riscuri

După cum spuneam mai sus, majorările acestea pot avea efecte neplăcute, cum ar fi descurajarea investițiilor sau chiar mutarea lor în țări unde costurile cu forța de muncă sunt semnificativ mai mici. Pe de altă parte, creșterea continuă a salariilor de la Praga la Sofia și de la București la Tallinn ar putea avea legătură și cu numărul tot mai mic de angajați disponibili. Potrivit Eurostat, rata șomajului în luna aprilie a variat între 3% și 5% în Cehia, Ungaria și Polonia, a fost între 5% și 7% în România, Bulgaria și Estonia și a depășit cu puțin 7% în Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. Media europeană a fost de 7,8%.

Dincolo de măsurile populiste luate de anumite guverne, care joacă și ele rolul lor, tendința ar mai putea indica și faptul că economiile noilor membre ale Uniunii Europene se modernizează și se bazează tot mai mult pe lucrători calificați, pe înalte tehnologii și pe valoare adăugată. Iar dacă acest lucru este real (și statisticile privind componența PIB sau exporturile așa indică), există pe de o parte o nevoie naturală de a plăti mai bine angajații mai bine instruiți, pentru a-i atrage, motiva și păstra, dar și un gen de șantaj nerostit la adresa investitorilor. Ceva de genul: „Puteți încerca să plecați, însă știți și voi foarte bine că alternativele nu sunt nici ele prea strălucite. Da, veți găsi piețe ale muncii mai ieftine, însă vă veți lovi de lipsa de personal calificat, de neseriozitate, corupție, probleme de securitate, distanțe mari și infrastructură deficitară.“

 

Așa că, în acest moment, asistăm la un conflict mocnit între antreprenorii care încearcă să-și păstreze costurile cât mai jos și angajații care simt că pot obține mai mult. Vor fi amenințări, suspiciuni, greve, companii închise. Iar cine va fi câștigătorul nu vom putea spune decât peste câțiva ani.

CIFRE

11%. Cu atât a crescut salariul mediu pe economie în Ungaria în primul trimestru al lui 2017 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cifra este peste nivelul de 9% raportat de institutul de statistică din Bulgaria, dar sub cel de 13% calculat pentru România. 

3,2% a fost rata șomajului în Cehia în luna aprilie. Urmează în clasament Germania, Malta, Ungaria, Polonia, Olanda și România. Faptul că cele mai mari patru economii din Est ocupă locuri fruntașe la acest capitol poate explica tendința de majorare a salariilor în regiune.