Dacă în articolul publicat în ediţia precedentă am prezentat cazurile a două familii din România care au primit facturi uriaşe la întreţinere pe luna decembrie, acum vă arătăm cum a evoluat financiar, în aceşti ani de criză, Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) Bucureşti. La o primă vedere, Regia ar avea toate perspectivele să fie una dintre cele mai profitabile companii: peste 550.000 de apartamente branşate, cea mai extinsă reţea, subvenţii de sute de milioane de lei anual.

Realitatea ne arată însă că RADET este una dintre găurile negre ale economiei româneşti. Conform datelor raportate Ministerului de Finanţe, din 2007 şi până în prezent, Regia a reuşit doar în 2010 să înregistreze profit (25 mil. lei). Din păcate, rezultatul obţinut în 2010 a fost şters cu buretele în anul următor: pierderi de 904 milioane de lei şi creşterea datoriei cu aproape 600 milioane de lei. O explicaţie pentru rezultatele negative din 2011 este faptul că subvenţia de la stat a fost anulată, doar Primăria Capitalei continuând să acopere diferenţa dintre preţul de furnizare al gigacaloriei (319 de lei) şi preţul de facturare la populaţie (169 de lei).

Trebuie menţionat însă şi faptul că rezultatul pozitiv din 2010 a venit ca urmare a alocării din bugetul Capitalei a unei sume suplimentare de 743 de milioane de lei   pentru a achita datoriile restante  către Electrocentrale Bucureşti (ELCEN). Mai mult, din informaţiile publicate recent de Fisc, RADET ocupă un loc în fruntea listei marilor datornici. Doar în 2012 obligaţiile restante ale Regiei către bugetul consolidat s-au dublat, ajungând la peste 24 milioane de lei.

Pentru a avea o imagine de ansamblu, amintim faptul că doar în perioada 2007-2010, RADET a primit o subvenţie de 2,57 miliarde de lei din partea Ministerul Administraţiei şi a Primăriei Capitalei. Oficialii Consiliului Concurenţei avertizau, încă de acum doi ani, că este necesar un nou sistem unitar de asistenţă socială pentru energia termică, sistem care să cuprindă plăţile sociale pentru energie către consumatorii cu venituri reduse, alimentaţi din reţeaua centralizată pe toată durata anului, şi integrarea gospodăriilor cu venituri reduse în programele naţionale de creştere a eficienţei energetice, cum este reabilitarea termică a blocurilor de locuit.

Cu toate acestea, Primăria Capitalei a continuat să aloce sute de milioane de lei pe subvenţii, chiar dacă edilul-şef Sorin Oprescu se plângea în toamna anului trecut că „Nu mai pot să fac faţă cu subvenţia. Nu mai pot! Nu mai am cum să subvenţionez, şi sunt mulţi amărâţi care nu au bani“.  Numai că, la doar câteva ore, după ce liderii USL l-au rugat pe edil să îşi nuanţeze declaraţia de dragul alegerilor parlamentare, Sorin Oprescu a declarat că Primăria are suficenţi bani ca să plătească subvenţia: „Unde s-a dus suta, se duce şi mia. Ei plătesc 170 de lei, iar pentru restul, de până la 328, am pus banii deoparte să plătesc. Iarna asta, din punctul meu de vedere, nu este nicio problemă“, conform EVZ.
Dacă Oprescu a liniştit apele la finele anului trecut, nu înseamnă că această problemă trebuie omisă de pe agenda zilnică a autorităţilor. În curând o să apară facturile pe luna ianuarie, un nou hop financiar pentru bucureştenii racordaţi la sistemul centralizat, pentru care soluţiile, deşi par simple, sunt greu de pus în practică. În numărul următor vă prezentăm câteva scenarii elaborate de inginerul Victor Costache, care ar putea revoluţiona sistemul centralizat de încălzire.

Starea tehnică a reţelei este precară. (…) Probleme sunt şi la nivelul reţelelor de transport şi distribuţie, care sunt vechi de peste 40 de ani, au o eficienţă scăzută şi necesită investiţii de miliarde de euro.
Raport al Consiliului Concurenţei

2,57 miliarde de lei este subvenţia totală primită de RADET în perioada 2007-2010. La această sumă se adaugă încă 743 mil. lei de la PMB pentru achitarea datoriilor restante către ELCEN

Te-ar putea interesa și: